„O majoritate” a participanților la întâlnirile „Comitetului Bolojan” pentru Justiție a agreat ideea transferului competenței pentru investigarea faptelor de corupție și crimă organizată comise de magistrați înapoi la parchetele specializate, respectiv DNA și DIICOT, arată una dintre concluziile din raportul președintelui acestui for, document obținut de Centrul de Investigații Media (CIM) de la Guvern.În ultimii opt ani, investigarea tuturor faptelor penale comise de magistrați a fost în competența așa-numitei „secții speciale”, care a înregistrat rezultate cel mult modeste.
Comitetul, constituit din inițiativa premierului Ilie Bolojan, a luat ființă formal prin decizia 574 din 19 decembrie 2025. A fost condus de consilierul premierului Andrei Lupu, iar la cele cinci ședințe ale sale au participat reprezentanți ai președinției, ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), precum și reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților și reprezentanți ai societății civile preocupate de buna funcționare a sistemului judiciar.
Decizia de constituire a acestui comitet a fost luată pe fondul discuțiilor societale aprinse pe tema justiției, care au culminat cu proteste de stradă după apariția doscumentarului de investigație „Justiție capturată” realizat de jurnaliștii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea de la Recorder.
Mandatul acestui comitet a fost acela de a analiza disfuncționalitățile din sistemul judiciar și de a propune eventuale soluții pentru ele, denumite în document „opțiuni de intervenție”.
În cele cinci întâlniri avute, comitetul a identificat opt probleme și a propus opt soluții. Una dintre cele punctuale a vizat răspunderea penală a magistraților, „una dintre temele care a atras (sic!) cele mai multe dezbateri publice în ultimii ani”, potrivit raportului președintelui comitetului, Andrei Lupu.
Comitetul a luat act de faptul că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscută și sub numele de „secția specială”, înființată în 2018 și regândită instituțional în 2022, a înregistrat rezultate nesatisfăcătoare. Potrivit datelor analizate, de la reașezarea SIIJ din 2002 și până în 2026 - așadar în aproape cinci ani-, procurorii care cercetează magistrați au trimis în judecată doar cinci dosare, din care doar unul s-a finalizat cu o condamnare.
„(...) este susținută revizuirea cadrului normativ instituit prin Legea nr. 49/2022, astfel încât investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați să beneficieze de nivelul adecvat de specializare instituțională. O astfel de intervenție legislativă ar putea avea în vedere menținerea competenței generale a procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel pentru urmărirea penală a acestor fapte, concomitent cu reintroducerea competenței structurilor specializate pentru anumite categorii de infracțiuni, respectiv competența Direcției Naționale Anticorupție pentru infracțiunile de corupție și competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru infracțiunile de criminalitate organizată și terorism”, se arată în documentul citat.
O asemenea soluție, mai afirmă președintele Lupu, „ar permite valorificarea expertizei structurilor specializate, menținând în același timp un mecanism instituțional coerent pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați”.
Pe lângă problema competenței de investigare judiciară a potențialelor fapte penale săvârșite de magistrați, comitetul a mai identificat și alte mecanisme esențiale ce ar trebui îmbunătățite, în ideea unei mai bune funcționări a instanțelor și parchetelor. Între acestea sunt și principalele probleme evidențiate în documentarul Recorder „Justiție capturată”: instituția delegării magistraților pe funcții de conducere, dar și de execuție, și stabilirea și modificarea componenței completurilor de judecată.
Procedurile prin care magistrații promovează în carieră sau modul în care statutul de averitzor de integritate li se aplică și judecătorilor sau procurorilor au fost și ele chestiuni perfectibile, pentru care au fost identificate posibile soluții.
Președintele Comitetului găsește oportun ca toate propunerile de modificare a legilor care au generat practica din prezent să fie mai întâi discutate ca principiu cu reprezentanții Comisiei de la Veneția. Ulterior, ele ar trebui să facă obiectul unor discuții la nivel de detaliu cu specialiștii de la Comisia Europeană, după care să devină propuneri legislative inițiate „la nivel guvernamental sau parlamentar”.
„Raportul privind activitatea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției”, pe care Centrul de Investigații Media l-a obținut joi, 25 iunie 2026, de la Guvern, în baza Legii 544/2001, a fost întocmit de președintele său, Andrei Lupu, în data de 16 martie 2026, la mai puțin de o lună de la a cincea și ultima ședință a forului.
Nouă zile mai târziu, în 25 martie 2026, instanța supremă a decis suspendarea deciziei prin care comitetul a fost constituit. În condițiile în care în aceste nouă zile concluziile președintelui din acest raport nu au putut fi asumate și de restul participanții la discuții, ele au rămas doar un soi de raport de activitate, de „dare de seamă” transmisă premierului cu titlu de notă de consilierul său Andrei Lupu.
Niciunul dintre participanții la discuții nu a avut acces la acest document până joi, 25 iunie.
