A parazitat instituții importante ani la rând. A câștigat bani cu nemiluita din contracte cu statul, sume importante în schimbul unor contra-prestații uneori de-a dreptul penibile. S-a visat un fel de „societate civilă” pe persoană fizică, astfel că a construit, alături de alți câțiva apropiați, un morman de ONG-uri, federații și „coaliții” pe care tot el le controla. În ultimii cinci ani, legăturile sale cu lumea politică au devenit loc comun. A mers până acolo încât al său ONG-mamă, Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), a primit statut de utilitate publică și un sediu direct într-o clădire a Ministerului de Interne. S-a bătut pe burtă cu „boșii” zilei, de la șefi ai serviciilor secrete până la premieri și miniștri. Pentru Gabriel Oprea, de pildă, el înseamnă societatea civilă. Atât, restul nu există.

După ce a ajuns la un grad absurd de notorietate urmare a ororilor de la Caracal, acum se visează șef de stat. Iar Centrul de Investigații Media se uită în trecutul său și contribuie, cu câteva date date noi, la completarea profilului său public.

Doamnelor și domnilor, președintele Cumpănașu! 

                                                Cumpănașu la Caracal. Sursa: Inquam Photos 

O parte din bani

Alexandru Cumpănașu, candidat independent la președinția României, a uitat că a rambursat un împrumut de 300.000 de euro luat de la un prieten, așa că l-a trecut la „pasiv” în declarația de avere depusă în contextul candidaturii sale.

Cei 300.000 de euro i-a luat de la Alex Ferariu, un fost jurnalist care, în 2015, a lăsat presa pentru afaceri. Ferariu a ajuns apoi consilier de ministru la Economie, IT-ist șef la Transelectrica, apoi în Corpul de Control al Ministerului Economiei, cu o trecere scurtă printr-o poziție de consilier de secretar de stat la Educație. În toate aceste calități oficiale, Ferariu a fost obligat să-și declare averea, însă niciodată nu a menționat nimic despre vreun împrumut de 300.000 de euro pe care i l-ar fi acordat lui Cumpănașu.

Prieten declarat al lui Alexandru Cumpănașu, mason de frunte și vicepreședinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, Ferariu s-a întors de câteva luni în presă, de care, spune el, îi era teribil de dor.

„Și eu am fost la fel de surprins, ca și dumneavoastră (să aflu că Alexandru Cumpănașu a trecut în declarația de avere din 2019 respectivul împrumut, n.r.), pentru că acel împrumut s-a terminat de restituit la sfârșitul lui 2016. El era prevăzut în contract (să fie restituit. n.r.) până în 2022 sau mai devreme. El mi l-a restituit mai devreme, așa că, din punctul meu de vedere, în 2017 nu mai aveam nimic de recuperat de la el”, a explicat Feraru lipsa oricărei mențiuni din declarațiile personale de avere, toate depuse începând cu anul 2017.

Și, totuși, de ce scrie Alexandru Cumpănașu în declarația de avere de avere din septembrie 2019 despre împrumutul stins în urmă cu trei ani? 

„Întrebați-l pe el. Eu am luat legătura cu el, i-am reamintit lucrul acesta și a admis că așa este. Mi-a promis că va face o modificare în declarația sa de avere, căci are termen legal să o facă”, a mai spus Ferariu.

A adăugat apoi câteva nuanțe legate de „contractul” încheiat în legătură cu acel împrumut. Întrucât este „un om foarte corect”, Alexandru Cumpănașu a cerut ajutorul unui avocat pentru completarea declarației de avere, acesta din urmă fiind cel care a trecut în document mențiunile despre împrumut, având în față contractul ce prevedea rambursarea până în 2022, dar necunoscând realitatea rambursării lui.

Și nu a uitat să închidă cercul, precizând că nici el nu mai are acel contract. „Am distrus și eu originalul meu, cu ocazia stingerii imprumutului, așa cum era și normal”, a adăugat Ferariu.

Chestionat de Centrul de Investigații Media în legătură cu acest împrumut, mai ales că cea mai importantă dintre firmele sale se află în faliment și are datorii de aproape 300.000 de lei la Fisc, Ferariu a ales să păstreze taina.

„E treaba mea de unde am avut banii, sint persoana fizică și, până la momentul respectiv, n-avusesem treaba cu nicio instituție de stat, îmi vedeam liniștit de afacerile mele”, a răspuns acesta.

Până la momentul publicării acestui text, declarația rectificativă a lui Cumpănașu în legătură cu zisul împrumut nu fusese publicată.

Toți oamenii președintelui

Alex Ferariu îi este alături lui Cumpănașu de mulți ani. În 2015, Ferariu devine președinte al Asociației pentru Bună Guvernare. Alexandru Cumpănașu este secretar general al acestei organizații. Câteva luni mai târziu, președintele Ferariu aduce organizația într-o federație cu nume îndrăzneț: Federația „Alianța pentru Respectarea Legii”. Numai că în aproape toate entitățile care compun această nouă federație se află fie însuși Cumpănașu, fie mama copiilor săi, Mihaela Elisabeta Călin.

Din cele șapte entități care constituie nou-înființata federație „Alianța pentru Respectarea Legii”, patru sunt conduse de însuși Cumpănașu sau de partenera sa de viață până de curând, Mihaela Călin. A cincea este cea a lui Alex Ferariu, prietenul său, cel cu împrumutul rambursat dar uitat.

Mai regăsim însă două: Asociația „Viață fără Violență”, condusă de avocatul Mihaela Olaru, și Asociația pentru Integritate Publică, pe care o reprezenta pe-atunci, în calitate de președinte, jurnalistul Cătălin Prisăcariu, în prezent redactor-șef adjunct la săptămânalul Newsweek România.

Președintele federației Alianța pentru Respectarea Legii este, implacabil, Alexandru Cumpănașu.

Alianța pentru Respectarea Legii nu a derulat vreun proiect, însă atât ea, ca entitate juridică de sine stătătoare, cât și asociațiile care o compun fac parte din Coaliția Națională pentru Absorbția Fondurilor Structurale, „precursorul” Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (CNMR). Și această coaliție este prezidată de același Cumpănașu.

Contactată de Centrul de Investigații Media (CIM), Mihaela Olaru s-a delimitat de orice asociere cu Alexandru Cumpănașu. „M-am retras din orice coaliție sau federație reprezentată de dl. Cumpănașu, nu am făcut decât să profit de contextele pe care le-a creat CNMR pentru a împinge pe agenda publică niște chestiuni ce mă interesează de ani de zile, cum ar fi educația juridică în școli. Am văzut de curând cîteva evoluții cu care nu sunt deloc de acord în parcursul acestei entități, așa că am decis să mă retrag din toate aceste forme de asociere și să îmi văd în continuare de asociația Viață fără Violență și de proiectele mele personale și profesionale”, a declarat Mihaela Olaru.

Contactat la rândul său pentru a fi întrebat despre alăturarea cu Alexandru Cumpănașu, Cătălin Prisăcariu a reacționat dur. A cerut să-i fie trimise întrebările în scris, iar apoi a răspuns cu o avalanșă de insinuări cu privire la profesionalismul și buna credință a reporterului CIM. Între acestea, însă, am găsit și câteva răspunsuri punctuale.

Prisăcariu susține că Asociația pentru Integritate Publică nu a derulat, cât timp a fost condusă de el, niciun program sau proiect. Nu a avut, pur și simplu, niciun fel de activitate.

Prisăcariu nu-și amintește scopul pentru care și-a afiliat organizația la Federația Alianța pentru Respectarea Legii, pe care o descrie drept „un proiect mort în fașă”. „Nu cred că era vreun plan foarte bine pus la punct, de-aia nici nu s-a întâmplat ceva cu demersul respectiv”, afirmă Prisăcariu.

Nu știe nici dacă această federație a avut sau nu vreun proiect, dacă mai există sau nu, însă este sigur că el nu a participat la vreo activitate. „Dacă vreo astfel de acțiune a existat (dar mă cam îndoiesc)”, a completat Prisăcariu.

Admite că a fost parte din Coaliția Națională pentru Modernizarea României, care „era, mai degrabă, o platformă de discuții între diverși actori publici”. „Habar nu am ce proiecte avea/are Coaliția, nu am fost implicat în acestea, dacă existau. (...) Am participat la câteva astfel de întâlniri (cu oameni din conducerea unor instituții publice sau din diplomație, n.r.) și am constatat destul de repede că nu sunt interesat nici de agenda Coaliției, nici de scopurile acesteia, nici de cei care compuneau această platformă, așa că m-am retras”, a răspuns Prisăcariu.

Toți președinții de organizații care compuneau Coaliția Națională pentru Modernizarea României aveau si funcția de vicepreședinte în organizația-umbrelă. „Era o chestiune ce decurgea din calitatea de președinte pe care o aveam în asociațiile care compuneau Coaliția. Și eu am fost vicepreședinte, și Cătălin (Prisăcariu. n.r.) a fost, a fost o chestiune de organizare în Coaliție, în spiritul egalității”, a spus Ferariu, cel cu împrumutul, care conducea și el, cum spuneam, o organizație membră a CNMR. 

Prisăcariu afirmă că, în prezent, nu mai are absolut nicio legătură nici cu Alexandru Cumpănașu, nici cu Mihaela Călin, fosta parteneră a acestuia și mama celor trei copii ai lui, și nici vreo afiliere la vreuna dintre organizațiile în care se află Cumpănașu. Întrebat despre calitatea de vicepreședinte al CNMR, Prisăcariu a răspuns că nu o mai are din momentul în care Asociația pentru Integritate Publică a dispărut.

Conform datelor din registrul ONG, asociația condusă de Prisăcariu din 2015 și-a schimbat, în 2017, numele, scopul și majoritatea membrilor. Din anul 2017 a devenit Asociația Linx a Jurnaliștilor de Investigație. Concomitent cu schimbarea de nume, apropiații lui Cumpănașu - de exemplu o anume Daniela Gheorghe, ubicuă în multitudinea de ONG-uri controlate de Cumpănașu - și-au pierdut calitatea de membru în asociație, lăsând loc unor jurnaliști precum Sorin Ozon sau Ștefan Voinea, editorul Gazetei de Sud de la Craiova.

Presa anului 2015 păstrează relatări și fotografii de la câteva dintre întâlnirile Coaliției pentru Modernizarea României la care a participat și Cătălin Prisăcariu, alături de Alexandru Cumpănașu. 

                                Întâlniri ale CNMR cu Ana Birchall, președinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților (sus, foto: anabirchall.ro) și cu oficiali ai DLAF (jos, foto: caleaeuropeana.ro)

Casele

Alex Ferariu, președintele Asociației pentru Bună Guvernare și creditorul lui Cumpănașu, are în continuare cuvinte frumoase la adresa „prietenului” candidat la președinție.

„Alex Cumpănașu a făcut foarte multe lucruri bune pentru țara asta, e un tip care muncește zi și noapte, pe care-l apreciez și din punct de vedere profesional și ca om. (...) Toți oamenii ăștia (membrii Coaliției, n,r,) au apreciat eforturile pe care dl. Cumpănașu le-a făcut pentru toată lumea, niciodată nu a vorbit de vreun interes personal, totdeauna era purtătorul de cuvânt al celor care aveau cu adevărat probleme și îi ajuta să ajungă față în față cu decidenții politici, care știți că foarte greu deschid ușa”, rememorează Alex Ferariu perioada de glorie a CNMR, din care însă astăzi toată lumea fuge.

În urma aventurii oengistice a lui Cumpănașu rămân totuși câteva lucruri importante. Pentru el.

De pildă casa în care acum locuiește, pe care a cumpărat-o undeva în anii 2014-2015, din relatările câtorva dintre vecini. Autorizația de construcție a imobilului a fost emisă de autoritatea locală pe numele unui anume Mihail Schpar, în 2009. 

• Casa in care locuieste A. Cumpanasu Casa in care locuieste A. Cumpanasu
• Casa in care locuieste A. Cumpanasu Casa in care locuieste A. Cumpanasu
• Casa in care locuieste A. Cumpanasu Casa in care locuieste A. Cumpanasu
•  

Tot în acest imobil își are sediul și una dintre companiile sale, EDP Exclusive Consulting and Services SRL, înființată în 2017 și cu o cifră de afaceri anul trecut de aproape 100.000 de lei.

Un alt exemplu ar fi casa în care acum locuiește fosta sa parteneră, Mihaela Călin, aflată pe aceeași străduță de case din Berceni, la câteva minute cu mașina de stația de metrou Brâncoveanu. Aici este și sediul firmei ei, Strategist Policy and Consulting SRL. 

• Casa în care locuieste fosta partenera a lui Cumpanasu Casa în care locuieste fosta partenera a lui Cumpanasu
• Casa în care locuieste fosta partenera a lui Cumpanasu Casa în care locuieste fosta partenera a lui Cumpanasu
•  

În ciuda mai multor tentative, Cumpănașu nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestui text.