„O majoritate” a participanților la întâlnirile „Comitetului Bolojan” pentru Justiție a agreat ideea transferului competenței pentru investigarea faptelor de corupție și crimă organizată comise de magistrați înapoi la parchetele specializate, respectiv DNA și DIICOT, arată una dintre concluziile din raportul președintelui acestui for, document obținut de Centrul de Investigații Media (CIM) de la Guvern.În ultimii opt ani, investigarea tuturor faptelor penale comise de magistrați a fost în competența așa-numitei „secții speciale”, care a înregistrat rezultate cel mult modeste.

Comitetul, constituit din inițiativa premierului Ilie Bolojan, a luat ființă formal prin decizia 574 din 19 decembrie 2025. A fost condus de consilierul premierului Andrei Lupu, iar la cele cinci ședințe ale sale au participat reprezentanți ai președinției, ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), precum și reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților și reprezentanți ai societății civile preocupate de buna funcționare a sistemului judiciar. 

Decizia de constituire a acestui comitet a fost luată pe fondul discuțiilor societale aprinse pe tema justiției, care au culminat cu proteste de stradă după apariția doscumentarului de investigație „Justiție capturată” realizat de jurnaliștii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea de la Recorder. 

Mandatul acestui comitet a fost acela de a analiza disfuncționalitățile din sistemul judiciar și de a propune eventuale soluții pentru ele, denumite în document „opțiuni de intervenție”.

În cele cinci întâlniri avute, comitetul a identificat opt probleme și a propus opt soluții. Una dintre cele punctuale a vizat răspunderea penală a magistraților, „una dintre temele care a atras (sic!) cele mai multe dezbateri publice în ultimii ani”, potrivit raportului președintelui comitetului, Andrei Lupu. 

Comitetul a luat act de faptul că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscută și sub numele de „secția specială”, înființată în 2018 și regândită instituțional în 2022, a înregistrat rezultate nesatisfăcătoare. Potrivit datelor analizate, de la reașezarea SIIJ din 2002 și până în 2026 - așadar în aproape cinci ani-, procurorii care cercetează magistrați au trimis în judecată doar cinci dosare, din care doar unul s-a finalizat cu o condamnare.

„(...) este susținută revizuirea cadrului normativ instituit prin Legea nr. 49/2022, astfel încât investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați să beneficieze de nivelul adecvat de specializare instituțională. O astfel de intervenție legislativă ar putea avea în vedere menținerea competenței generale a procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel pentru urmărirea penală a acestor fapte, concomitent cu reintroducerea competenței structurilor specializate pentru anumite categorii de infracțiuni, respectiv competența Direcției Naționale Anticorupție pentru infracțiunile de corupție și competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru infracțiunile de criminalitate organizată și terorism”, se arată în documentul citat.

O asemenea soluție, mai afirmă președintele Lupu, „ar permite valorificarea expertizei structurilor specializate, menținând în același timp un mecanism instituțional coerent pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați”.

Pe lângă problema competenței de investigare judiciară a potențialelor fapte penale săvârșite de magistrați, comitetul a mai identificat și alte mecanisme esențiale ce ar trebui îmbunătățite, în ideea unei mai bune funcționări a instanțelor și parchetelor. Între acestea sunt și principalele probleme evidențiate în documentarul Recorder „Justiție capturată”: instituția delegării magistraților pe funcții de conducere, dar și de execuție, și stabilirea și modificarea componenței completurilor de judecată.

Procedurile prin care magistrații promovează în carieră sau modul în care statutul de averitzor de integritate li se aplică și judecătorilor sau procurorilor au fost și ele chestiuni perfectibile, pentru care au fost identificate posibile soluții.

Președintele Comitetului găsește oportun ca toate propunerile de modificare a legilor care au generat practica din prezent să fie mai întâi discutate ca principiu cu reprezentanții Comisiei de la Veneția. Ulterior, ele ar trebui să facă obiectul unor discuții la nivel de detaliu cu specialiștii de la Comisia Europeană, după care să devină propuneri legislative inițiate „la nivel guvernamental sau parlamentar”.

„Raportul privind activitatea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției”, pe care Centrul de Investigații Media l-a obținut joi, 25 iunie 2026, de la Guvern, în baza Legii 544/2001, a fost întocmit de președintele său, Andrei Lupu, în data de 16 martie 2026, la mai puțin de o lună de la a cincea și ultima ședință a forului.

Nouă zile mai târziu, în 25 martie 2026, instanța supremă a decis suspendarea deciziei prin care comitetul a fost constituit. În condițiile în care în aceste nouă zile concluziile președintelui din acest raport nu au putut fi asumate și de restul participanții la discuții, ele au rămas doar un soi de raport de activitate, de „dare de seamă” transmisă premierului cu titlu de notă de consilierul său Andrei Lupu.

Niciunul dintre participanții la discuții nu a avut acces la acest document până joi, 25 iunie.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a cerut Inspecției Judiciare să verifice toate cele trei dosare în care a fost sau este urmărit penal, afirmând că în fiecare dintre ele procurorii s-au folosit de protocolul încheiat cu SRI în anul 2009.

Centrul de Investigații Media (CIM) a obținut reclamația depusă de președintele PSD la Inspecția Judiciară (IJ). Dragnea a depus sesizarea prin avocatul său, Flavia Teodosiu, în 23 august.

În sesizarea sa către IJ, Dragnea afirmă că procurorii s-au folosit de protocolul încheiat între Ministerul Public și SRI în 4 februarie 2009 în toate cele trei dosare în care a fost sau este cercetat penal. În consecință, acesta cere inspecției judiciare să verifice „aspectele” pe care le-a sesizat și să dispună „măsurile legale pentru remedierea aspectelor de nelegalitate sesizate”.

Cap-compas: Revizuirea pe stil nou

In 31 iulie 2018, intr-un interviu la DCnews, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a vorbit despre o propunere de modificare prin lege a codului de procedură penală, în sensul regândirii instituției revizuirii, care este una dintre căile extraordinare de atac din dreptul penal românesc.

Ministrul afirma la acel moment că ideea de modificare sferei de aplicare a revizuirii nu-I aparține lui, ci Comisiei Parlamentare Speciale pentru modificarea legilor justiției. 

A doua zi, pe 1 august, într-un interviu de această data la Antena3, Toader a reluat anunțul privind modificarea revizuirii, dar de data asta a vorbit despre un OUG pe care ministerul său „îl va pune pe masa Cabinetului” după ce se termină perioada concediilor.

„Voi propune doamnei prim-ministru şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, care să modifice revizuirea instituţiei de reformare a unei hotărâri definitive, în baza art. 453 din procedura penală. Ce înseamnă? Să-i dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X, care se crede condamnat pe nedrept, a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol, de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare”, a spus la Antena3 ministrul Toader. 

Ministerul Justiției nu a prezentat, până la momentul transmiterii acestei știri, vreo variantă a textului propus pentru modificarea instituției revizuirii în dreptul penal român. Din declarațiile ministrului este însă evident că folosirea prevederilor protocoalelor încheiate între Ministerul Public și SRI ar urma, într-un fel sau altul, să devină temei de revizuire a sentințelor definitive.

Inspecția Judiciară ar putea deveni, în aceste condiții, instituția chemată să analizeze dacă, într-un anumit dosar penal soluționat de instanțe, procurorii s-au folosit, în faza de urmărire penală, de prevederile protocoalelor cu SRI.

Lupta pentru șefia Inspecției

Inspecția Judiciară sau o instanță de judecată sunt singurele instituții în măsură să constate, printr-un act oficial, că în instrumentarea unui dosar penal au apărut încălcări ale legii. 

În ultimii doi ani, sub conducerea cuplului Lucian Netejoru – Gheorghe Stan, IJ s-a remarcat prin constatările defavorabile și sancțiunile drastice dispuse împotriva magistraților considerați ostili puterii. Într-un text asumat de redacția G4Media, IJ sub comanda celor doi este descrisă drept „brațul armat al PSD împotriva magistraților”.

Mandatele celor doi șefi ai IJ au expirat la 1 septembrie, iar ministrul Justiției a propus prelungirea lor prin ordonanță de urgență a Cabinetului Dăncilă. Însă ordonanța nu a venit la timp, iar cei doi șefi ai instituției au rămas fără funcții. În loc să rezolve problema menținerii în funcție a celor doi șefi ai IJ, Tudorel Toader - a relatat ziare.com - a cerut să fie acceptat in corpul notarilor, în virtutea fostei sale calități de judecător la Curtea Constituțională.

Liviu Dragnea - care deja ceruse de mai bine de două săptămâni să analizeze greutatea protocolului Parchet-SRI în instrumentarea dosarelor sale - s-a arătat indignat de intenția lui Toader privind cariera în notariat. Într-o declarație data în 3 septembrie, în prima zi a sesiunii parlamentare, Dragnea nu și-a putut ascunde nemulțumirea că Toader nu a rezolvat, prin OUG, menținerea în funcție a celor doi șefi ai IJ.

„Sigur ca eu as fi foarte bucuros daca - pentru ca am citit si eu in presa zilele trecute - domnul ministru Toader ar fi initiat si dus pana la aprobare ordonanta care ar fi permis actualei conduceri a Inspectiei Judiciare sa-si continue mandatul pana cand intra in vigoare noua lege si, ca multi alti colegi, oameni pe care i-am vazut suparati, si eu sunt sunt suparat, pentru ca tocmai se pot pune sub semnul intrebarii niste anchete importante care sunt in derulare. M-as fi asteptat sa duca la capat aceasta procedura saptamana trecuta. Pentru mine este destul de ciudat si destul de greu de inteles de ce nu a facut-o", a afirmat Liviu Dragnea, la Parlament, conform publicației ziare.com.

Mai mult, Dragnea a cerut o discuție în trei pe această temă, chemându-i public să dea explicații pe premierul Dăncilă și pe ministrul Toader: „Da, eu vreau sa avem o discutie pe tema asta".

„De unde aveți dumneavoastră documentul?”

Contactată de Centrul de Investigații Media, Flavia Teodosiu, avocatul lui Dragnea, a început discuția telefonică prin a întreba contrariat reporterul de unde anume a obținut documentul. 

A răspuns apoi întrebărilor, spunând că reclamația vizează „toate aspectele protocoalelor” care ar putea fi incidente în cazul clientului ei.

„Adevărul e că nu știm, suntem în ceață și tocmai asta e ideea acestui demers. Nu știm dacă actele procedurale au fost făcute de echipe mixte, nu știm cine a realizat interceptările, nu știm cum au fost date mandatele. Și asta vrem să aflăm, în ideea asta am cerut IJ să desfășoare un control”, a spus Flavia Teodosiu. 

Întrebată cum comentează insistența cu care Dragnea i-a cerut ministrului Justiției să rezolve menținerea pe posturi a șefilor IJ, avocatul Teodosiu a invocat grija acestuia față de bunul mers al lucrurilor la această instituție.

„Orice om de stat e îngrijorat cînd vede că o problemă importantă nu e rezolvată la timp”, a răspuns Teodosiu, care a respins categoric orice acuzație, fie ea și voalată, la adresa unui interes punctual al clientului ei.

Flavia Teodosiu a mai spus că ea este cea care a întocmit respectiva adresă către IJ, care este „parte din strategia de apărare” a clientului ei. 

Întrebată dacă Dragnea vizează o revizuire urmare a constatării IJ, Teodosiu a negat că ar fi purtat o astfel de discuție cu clientul ei.

În urmă cu o săptămână, când a fost întrebat de existența acestui demers pe care l-a făcut în fața IJ, Dragnea a refuzat orice comentariu.