În 14 aprilie 2022, unul dintre proprietarii caselor în care, de-a lungul anilor, au funcționat centrele Cristinei Dumitra, cunoștință a prefectului de Ilfov, Simona Neculae, fost avocat, îi scrie acesteia pe whatsapp.

Știa că este prefectul județului, reprezentantul Guvernului în județ, precum și că soțul ei este angajat la Direcția de Asistență Socială Voluntari. „Era logic să-i scriu ei”, explică reporterilor CIM și BdB proprietarul casei.

Răspunsul primit l-a șocat.

I1(Poză anonimizată pentru protecția sursei.)

Înainte ca Simona Neculae să ocupe funcția de prefect, a fost timp de trei ani, din 2019 până în 2021, membru în consiliul de administrație al Trustului de Clădiri Metropolitane București S.A., una dintre multiplele companii municipale înființate de Gabriela Firea. 

În paralel, soțul ei, Dănuț Marian Neculae, a fost directorul medical al Spitalului de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Theodorescu - spital aflat în subordinea Consiliului General Municipal București-, iar mai apoi director general adjunct la Compania Municipală Medicală București - o altă societate înființată în timpul mandatului lui Firea.

I2

În același an în care soția lui a devenit prefect, adică în 2022, Marian Neculae a început să lucreze ca inspector la Direcția de Asistență Socială Voluntari - una dintre instituțiile statului responsabilă să verifice condițiile din centrele pentru persoane cu dizabilități sau vârstnici. Mai mult, a început să profeseze ca medic la Societatea Medicala Vol SRL, companie finanțată de „instituția primarului” Florentin Pandele.

I3

Funcțiile pe care familia Neculae le-au avut în instituțiile sau companiile subordonate cuplului de primari Firea-Pandele le-a adus un câștig de aproape 600.000 de lei. 

Legăturile profesionale merg înapoi până prin anul 2012, când avocata Simona Neculae a apărat în instanță Ecovol S.A. - o altă societate în subordinea lui Florentin Pandele. În anul următor, ea a fost angajată de primarul din Voluntari pentru a-l scăpa de plata a 5.000 lei daune către un om de afaceri, conform avocatura.com.

Mai mult, în 2014, actuala prefectă Simona Neculae a fost și avocata Tudor Imob Media SRL, firmă în care au fost asociate atât Gabriela Firea însăși, cât și consiliera și prietena ei cea mai bună, Ligia Gheorghe, vicepreședinta asociației care deținea două dintre centrele investigate acum de DIICOT.  

I4

Prietenia pare însă chiar mai veche. La nunta primarului Pandele cu Gabriela Firea, lângă tortul-kitsch în formă de vapor, chiar lângă miri și nași (Gigi Becali și soția sa), semn că e un invitat de seamă, apare însăși Simona Neculae. 

I5

Susținerea pe care Simona Neculae o are pentru Gabriela Firea și Florentin Pandele nu e un secret. Pe pagina ei personală de Facebook are zeci de distribuiri și mesaje de apreciere față de cuplul de primari.

I6.1

I6.2

I6.3

I6.4

Chiar și după izbucnirea scandalului, prefecta s-a poziționat evident de partea Gabrielei Firea: în 9 iulie a distribuit mesajul ministrului Firea în care aceasta acuza că este o victimă a unei campanii de denigrare, cu mesajul: „Pentru toți care doresc să cunoască adevărul!”.

I7

Reporterii CIM și BdB au contactat-o pe Simona Neculae pe whatsapp joi, 13 iulie. Am adresat o primă întrebare în scris, așa cum a solicitat. În loc de răspuns, am primit invitația de a transmite întrebarea nu pe whatsapp, ci pe adresa oficială de mail a prefecturii, cu promisiunea că vom avea răspuns în 24 de ore.

I8

Am transmis pe email aceeași întrebare, precum și alte câteva, la ora 19.19 în aceeași zi.

Până la momentul publicării acestei știri, prefectul sau instituția sa nu au transmis răspunsurile cerute.

Sănătate publică a la Ilfov: DSP-ul care se încăpățâna să nu vadă nimic

Prima reclamație despre problemele din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz a ajuns la Direcția de Sănătate Publică Ilfov (DSP Ilfov)  pe 15 noiembrie 2021. Cam în aceeași perioadă în care vecinii au înaintat sesizări și la celelalte instituții publice care au susținut că nu știau despre neregulile din cămin. 

„Am constatat că în demisolul clădirii sunt cazați un număr mare de minori cu dizabilități fizice și psihice. Demisolul nu este luminat și aerisit corespunzător și deseori se aud zgomote, țipete etc.”, au transmis atunci vecinii instituției subordonată Ministerului Sănătății.

Câteva zile mai târziu, mai mulți vecini înaintează încă o sesizare către DSP Ilfov. Luna următoare, asociația condusă de Ștefan Godei primește de la DSP o amendă simbolică de 1.000 lei pentru că „nu se poate face dovadă însușirii noțiunilor fundamentale de igienă” de către angajații centrului. 

I9

Business-ul continuă nestingherit, ba primește și autorizația sanitară 

Cam tot atunci, vecinii primesc și un răspuns oficial, pe care apare antetul Ministerului Sănătății, semnat de directorul DSP Ilfov, Negulescu Teodor Gabriel - unul dintre primele capete care au căzut după ce a izbucnit scandalul „lagărelor” groazei. „În ceea ce privește îngrijirea și supravegherea acestora (n.red. beneficiarilor), nu s-au constatat neconformități”, susținea acesta. 

În ciuda tuturor reclamațiilor, pe 13 decembrie 2021, centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz primește autorizație sanitară de funcționare. 

La început de 2022, vecinii angajează un avocat și trimit două adrese stufoase, una în prima lună a anului și încă una în iunie, unde detaliază multiplele probleme pe care le-au observat de-a lungul timpului. 

Menționează inclusiv faptul că în centru s-a răspândit o epidemie de râie, care nu este ținută sub supraveghere. 

DSP revine și mai dă o amendă. De data asta de 3000 de lei, pentru „neefectuarea determinărilor de zgomot dispuse”. Asta e tot ce a găsit inspectorul DSP în centrul care, un an mai târziu, a ajuns să fie cunoscut drept „azilul groazei”.

Vecinii dau în judecată instituția coordonată de Ministerul Sănătății, care se apară în instanță și spune că „nici un beneficiar nu este decăzut din drepturi”. 

Din nou, business-ul continuă nestingherit, deși, după cum reiese din referatul de arestare întocmit de procurorii DIICOT, beneficiarii erau puși să care găleți cu fecale prin centru, pentru că respectiva casă avea probleme mari cu instalația de canalizare.

Internele, varianta de Ilfov

După ce, în toamna anului 2021, vecinii văzuseră de nenumărate ori poliția venind la poarta centrului Sfântul Gabriel cel Viteaz care funcționa în casa de lângă ei, în 17 ianuarie scriu Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov o sesizare cuprinzând toate elementele identificate de ei cu privire la ce se întâmplă peste gard de curtea lor.

În adresa către polițiștii ilfoveni, vecinii scriu că din centru se aud „zgomote puternice care sugerează suferința și/sau agresivitatea persoanelor aflate acolo: țipete, urlete extrem de puternice”.

În plus, polițiștii sunt informați de tentative de evadare a beneficiarilor din centru, situație ce le provoacă vecinilor o stare de teamă și pericol, astfel că cer polițiștilor un control.

I10.1

I10.2

I10.3

I10.4

Urmează multiple reclamații la poliție. Una dintre ele, făcută de unul dintre vecinii la 112 în 25 aprilie 2022, acesta reclamând că beneficiarii din centru au aruncat cu un obiect în curte la el.

În 6 iunie, după o nouă cerere adresată poliției județene Ilfov, primesc și raportul de intervenție: polițiștii i-au pus în vedere unei femei care lucra în centru să-i supravegheze mai bine pe beneficiari, iar aceasta „și-a luat angajamentul că această situație nu se va mai întâmpla”. 

I11.1

I11.2

Din adresa care însoțește respectivul proces-verbal rezultă că toate plângerile vecinilor au fost înaintate Poliției Voluntari.

Vecinii care tot reclamau nu știau atunci că unul dintre arestații din acest dosar, Ovidiu Dumitra, patronul din acte al „lagărului Cristinei”, fusese polițist chiar la IPJ Ilfov, iar soția lui și „creierul” afacerii, Cristina Dumitra, a avut în trecut o intersecție de afaceri cu boss-ul centrului de lângă ei, Ștefan Godei.

Și alții știau. Toți știau!

Petiții cu detalii despre dramele trăite de beneficiarii din centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz au mai fost transmise, în 2021 și 2022, și altor instituții. Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu Ilfov, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), toate au aflat despre problemele grave din centru din petițiile transmite de vecini (fiecare dintre aceste petiții subliniind, logic, aspectele ce țin de specificul fiecărei instituții sesizate). 

Toate documentele care confirmă acest fapt sunt în posesia jurnaliștilor CIM și Buletin de București.

Toți au știut, dar nimeni nu a făcut nimic pentru acești oameni.

Așa a eșuat statul român la Ilfov.

În spatele abuzurilor din centrele pentru persoane cu dizabilități investigate la începutul anului de reporterii Centrului de Investigații Media (CIM) și Buletin de București (BdB) se află o încrengătură de cumetrii și legături între „abuzatori” și angajații statului care trebuiau să îi oprească pe aceștia. 

Nela Vica Andrieș, fostă Vrânceanu, sora Gabrielei Firea, era șefă la Asistența Socială locală din Voluntari chiar în perioada în care abuzurile aveau loc, arată documentele consultate de reporteri. Imediat după apariția seriei de presă CIM - BdB, sora ministrului Firea  s-a transferat: acum lucrează la DGASPC Ilfov. 

Ministerul Familiei zice că Ligia Gheorghe a fost în conducerea asociației responsabilă de atrocități o perioadă scurtă de timp, însă informațiile publice arată că demisia a avut loc abia anul acesta, nicidecum în 2022.

Imobilele în care funcționează „lagărul” Casa Cora și Asistența Socială a Primăriei Voluntari aparțin aceluiași proprietar, iar patroana Casei Cora este chiar nașa copilului unei inspectoare de la aceeași instituție ilfoveană. 

Chiar și după publicarea investigațiilor, Ministerul Muncii, DGASPC Sector 3 și DGASPC Ilfov au mințit susținând că în centrele pline de abuzuri condițiile pentru beneficiari sunt bune.

Prima măsură luată de Ministerul Muncii la aflarea realității? Să rupă un protocol încheiat cu Centrul de Resurse Juridice (CRJ) prin care experții organizației aveau dreptul să viziteze inopinat centre de genul celor din Voluntari. Unul dintre argumentele pentru decizia radicală are legătură directă cu unul dintre centrele apropiaților ministrului Gabriela Firea.

Celelalte măsuri? Un control la actualul „lagăr” al Cristinei Dumitra, soldat cu amendă de 6.400 de lei, și o circulară în care ministerul cerea respectarea legii.

La cinci luni distanță, un desant-mamut al autorităților, într-un dosar deschis de procurori după apariția seriei de presă CIM-BdB se încheie cu 24 de rețineri. Între ele și președintele Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, care operează două dintre cele trei centre investigate de reporteri. Pe lângă acestea, alte două persoane au fost puse sub control judiciar, una fiind chiar Cristina din „Lagărele Cristinei”, cel de-al treilea centru investigat în seria din Ilfov, care e în prezent însărcinată. 

Acuzațiile care li se aduc sunt teribile: crimă organizată, trafic de persoane, rele tratamente și exploatare a beneficiarilor.

În referatul de arestare întocmit de procurori, un document de 612 pagini consultat de reporteri, absolut toate informațiile publicate în cele trei investigații de presă despre „lagărele” din Ilfov se confirmă la virgulă.

Descinderea instituțiilor de forță ale statului la unul dintre „lagărele” din Ilfov. Sursa: Inquam Photos/Octav Ganea

Când e soră lângă „soră”...

La finalul lunii mai, Gabriela Firea încheia „o săptămână plină de evenimente speciale”: “draga” ei soră mai mare, Vica Nela Andrieș (fostă Vrânceanu), dar și „sora” de la București, Ligia Gheorghe, și-au sărbătorit zilele de naștere. Cele două, sora și „sora”, Nela Vica Andrieș și Ligia Gheorghe (fostă Enache), mai au ceva în comun: au făcut bani din domeniul asistenței sociale, una ca funcționar public, cealaltă ca furnizor privat, arată informațiile reporterilor de investigații.

I1

Vica Nela Andrieș a lucrat la Serviciul de protecție și asistență socială din cadrul Direcției de Asistență Socială Voluntari (DAS) încă din 2017. La început, sora ministrului Firea a fost inspector, dar după o perioadă a devenit șefa Serviciului de Asistență și Protecție Socială din cadrul instituției voluntărene aflate în subordinea directă a cumnatului ei, soțul Gabrielei Firea și primarul de Voluntari, Florentin Pandele. În anul 2022, conform declarației de avere, a câștigat de la DAS aproape 11.000 de lei pe lună.

Această informație le-a fost comunicată reporterilor chiar de directoarea DAS Voluntari, Daniela Lazăr, în timpul unei discuții în biroul acesteia, cândva la jumătatea lunii iunie.

Aceeași Daniela Lazăr, șefa DAS Voluntari, ne-a confirmat - după ce a verificat cu resursele umane ale instituției - că nu mai este șefa Nelei Vica Andrieș din 20 februarie.

Ultima din seria de trei investigații publicate de reporterii CIM și BdB, intitulată „Lagărele Cristinei”, a apărut în 8 februarie. 

În prezent, sora ministrului Firea, Nela Vica Andrieș lucrează la „Serviciul de Incluziune din cadrul Departamentului de Protecția Copilului”, așa cum a comunicat reporterilor Elena Maria Ioniță, persoana responsabilă de comunicarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copiluluii Ilfov (DGASPC IF), în timpul unei discuții cu reporterii la sediul instituției din același oraș ilfovean Voluntari.

I2                                                                                                                                                                                                 Sursă foto: Facebook Gabriela Firea

DAS Voluntari și DGASPC Ilfov sunt însărcinate să se asigure că furnizorii de servicii sociale publice sau private din Voluntari și, respectiv, cele din întregul județ Ilfov își țin beneficiarii în condiții demne, omenești, legale. 

„Au, în principiu, atribuții care se completează. DAS are atribuții în special în ceea ce privește asistența persoanelor vârstnice, care pot avea și o dizabilitate, pe când DGASPC IF are responsabilitatea serviciilor sociale specializate pentru persoanele cu dizabilități”, afirmă Georgiana Pascu, de la Centrul de Resurse Juridice (CRJ).

Am întrebat-o pe Pascu, director de program la CRJ, specializată în 20 de ani de practică în domeniul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități închise în instituții, dacă mutarea Nelei Vica Andrieș de la DAS Voluntari la DGASPC IF ar putea reprezenta o promovare.

„Una este să coordonezi servicii de asistență socială la nivelul unei primării de oraș și alta e să o faci la nivelul unui județ întreg. Deci, la bunul simț, asta ar putea însemna o promovare. Mai important, însă, este că, la nivel local, serviciile de coordonat sunt cele primare, care înseamnă să-l ajuți pe om acasă sau în comunitate, iar la nivelul superior, județean, vorbim despre servicii specializate, care presupun un nivel superior de cunoștințe și responsabilități”, afirmă Georgiana Pascu.

Între furnizorii privați ce ar fi trebuit verificați chiar de oamenii din subordinea Nelei Vica Andrieș la DAS Voluntari se regăsește și Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. 

Timp de mai bine de doi ani, încă de la înființarea asociației, în noiembrie 2020, și până la demisia cerută formal la sfârșit de ianuarie 2023, imediat după prima investigație publicată de CIM și Buletin de București, vicepreședintele Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz a fost, în acte, chiar Ligia Gheorghe, cea mai bună prietenă a ministrului Firea.

Așadar, în timp ce reporterii documentau și relatau problemele grave din centrele din Voluntari, sora Gabrielei Firea, Nela Andrieș, conducea Direcția din instituția de asistență socială locală ce trebuia să verifice condițiile în care operatorii de centre pentru persoane dependente, inclusiv asociația din conducerea căreia făcea parte „sora” surorii ei, Ligia Gheorghe, își găzduiesc și servesc beneficiarii. 

Două feluri de a spăla putina: o promovare și o demisie

Tot în perioada publicării investigațiilor, Ligia Gheorghe, acum consilier al ministrului Familiei Gabriela Firea, a transmis, prin echipa de comunicare a ministerului, că și-ar fi dat demisia din Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz încă din martie 2022. 

A mințit. 

În realitate, Ligia Gheorghe a ieșit din asociație la două zile după ce am publicat prima investigație despre neregulile din centrul asociației ei din Pipera, adică pe 26 ianuarie 2023.

Demisiile din comitetele directoare ale asociațiilor trebuie validate de instanță, iar la momentul în care mâna dreaptă a Gabrielei Firea susținea că a demisionat, în instanță nu exista nicio modificare în acest sens. Dovada demisiei a apărut, în schimb, la început de februarie 2023.

I3

Într-un comunicat oficial al Ministerului Familiei apărut în urma descinderilor DIICOT, instituția afirmă că Ligia Gheorghe nu ar fi știut că asociația nu a înregistrat demisia ei.

„Doamna G. L. a informat instituția că nu a urmărit modul în care asociația a dus la îndeplinire solicitarea sa, demisia fiind un act unilateral. Doamna G. L. a precizat că a aflat cu surprindere, abia când a fost contactată de jurnaliști la finalul anului 2022, că încă figura în acest Consiliu Director. Imediat după a solicitat explicații din partea conducerii asociației și a cerut urgentarea punerii în aplicare a cererii de demisie”, a comunicat ministerul condus de Firea despre consiliera ministrului.

Consiliera ministrului Firea a mințit și în declarația dată procurorilor. Conform surselor CIM și BdB, ea ar fi susținut, în declarația dată în dosar, că unica ei implicare în asociația condusă de Godei a fost să-l ajute la înființare, când avea nevoie de trei oameni pentru a fonda organizația.

Doar că, din informațiile publice, Ligia Gheorghe nu se numără printre fondatorii Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz.

Clădirea DAS Voluntari și clădirea unde funcționează „lagărul” de azi al Cristinei Dumitra au același proprietar

Direcția de Asistență Socială Voluntari funcționează pe strada Cireșului 12 din localitatea ilfoveană Voluntari, o stradă înghesuită care se înfundă și pe care cu greu pot trece două mașini simultan. După clădirea gri, de trei etaje, începe câmp cât vezi cu ochii. 

Construcția nu aparține primăriei, ci este închiriată de la un cetățean pe nume Iulian Constantinescu, fost consilier local la Voluntari. Chiria costă municipalitatea din Voluntari aproape 3.000 de euro lunar, la un cost de 6 euro/metru pătrat. 

I4

O angajată a DAS Voluntari a admis la discuția cu reporterii că i se pare o chirie scumpă. De acord cu dânsa: un metru pătrat din zona Casei Presei Libere - cam cea mai scumpă zonă din București - , de exemplu, se închiriază cu trei sferturi din acest preț: 4,5 euro/lună. 

Pe același Iulian Constantinescu îl găsim însă și în actele casei în care acum funcționează „Lagărul Cristinei”, pe numele oficial „Casa Cora”, un centru pentru îngrijire și asistență din Voluntari unde reporterii au găsit dovezi și mărturii ale unor groaznice tratamente la care erau supuși beneficiarii. 

I5

Acest centru este gestionat de Cristina Maria Dumitra (fostă Mareș), o fostă asociată a președintelui Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, Ștefan Godei. Soțul său este fost polițist la IPJ Ilfov și el este patronul din acte al afacerii. 

Chiria lunară pe care o primește Constantinescu de la firma familiei Dumitra pentru „Casa Cora” este de 7.000 de euro. 

Înainte să închirieze sediul de pe Cireșilor, unde funcționează și acum, DAS Voluntari a fost aproape să închirieze chiar „vila Gerbera”, casa care a găzduit unul dintre „lagărele” Cristinei Maria Dumitra înainte de a se stabili la „Casa Cora”, cea „călcată”, în 4 iulie, de alaiul de autorități și zeci de ambulanțe condus de procurorii DIICOT.

La vizionare și pentru discuțiile privind închirierea, care până la urmă nu s-au finalizat pozitiv, din partea instituției a participat chiar Nela Vica Andrieș, sora ministrului Firea, care atunci era „ceva șefă” la DAS Voluntari, potrivit surselor CIM și BdB.

Cumetria socială: Cristina Dumitra, creierul afacerilor din „Lagărele Cristinei”, i-a botezat copilul unei inspectoare de la DAS 

La finalul lunii ianuarie, exact în perioada în care publicam seria de investigații despre ororile din centrele din Ilfov, Cristina Dumitra a devenit nașa copilului unei inspectoare asistent din cadrul Direcției pentru Asistență Socială Voluntari pe nume Mariana Tudor.

Cu alte cuvinte, s-a „înrudit” fix cu o angajată a instituției care ar fi trebuit să monitorizeze centrul pentru persoane dependente pe care îl conducea. 

„Le mulțumim din suflet nașilor pentru că sunt alături de noi, că au făcut un botez foarte frumos, cu foarte multe surprize.”, a scris atunci Mariana Tudor pe Facebook, tag-uindu-i pe soții Dumitra. 

I6

Aflați în biroul directoarei DAS Voluntari, reporterii au încercat să afle dacă conducerea și departamentul juridic al instituției e la curent cu legăturile dintre patroana Casei Cora și angajata direcției. 

           Reporter: Această doamnă Cristina are un copil. Copilul este botezat de cineva care lucrează la DAS Voluntari. O doamnă. Știați asta?
           (...)                                                                                                                                                                             
           Directoarea DAS, Daniela Lazăr: Dar nu cred că l-a botezat ea. Cred că domnii spun de cui i-a botezat ea.          

Desigur, cele două femei din conducerea DAS Voluntari au insistat asupra faptului că aceste legături nu au influențat nicidecum modul în care DAS și-a îndeplinit atribuțiile față de centrul Cristinei Dumitra. 

Instituțiile mincinoase ale statului

La începutul acestui an, Centrul de Investigații Media (CIM) și Buletin de București publicau o serie de investigații vizând trei centre private pentru persoane cu dizabilități grave din Ilfov, județul campion la investiții de acest gen.

Două dintre centre, unul aflat în Voluntari și altul în Afumați, erau business-urile private al unui ONG condus, până la momentul publicării seriei de presă, de Ligia Gheorghe, cea mai bună prietenă și consiliera Gabrielei Firea, ministrul Familiei și soția baronului de Voluntari, „eternul” primar Florentin Pandele. Cel de-al treilea centru o avea în spate pe o “specialistă” în acest business, o femeie pe nume Cristina Maria Dumitra, fostă parteneră de afaceri a asociatului consilierei Gabrielei Firea, acum măritată cu un polițist de la IPJ Ilfov.

Echipele de monitorizare ale Centrului de Resurse Juridice (CRJ) care le-au vizitat au constatat încălcări serioase ale drepturilor persoanelor găzduite în toate cele trei centre, iar reporterii CIM și Buletin de București au descoperit dovezi despre tratamente inumane la care beneficiarii erau supuși. În dosarul penal deschis de procurori după seria de investigații de presă, Godei și Cristina Dumitra sunt indicați drept liderii a două grupuri infracționale organizate care chinuiau persoane dependente pentru a încasa banii plătiți de stat și, uneori, de rudele acestora, în schimbul unei iluzorii îngrijri.

Cu toate că sunt finanțate total sau parțial din bani publici prin contracte cu direcții de asistență socială și cu toate că obiectul lor de activitate este unul sensibil, multele autorități ale statului - fie locale, fie centrale - care ar fi trebuit să le verifice, sau să se autosesizeze, nu păreau să știe nimic.

Chiar și după publicarea investigațiilor care scoteau la iveală tratamente inumane în cele trei centre pentru persoane cu dizabilități din Ilfov, instituțiile statului care au pompat bani în aceste afaceri au părut să încerce să mușamalizeze realitatea. 

Reporterii BdB și CIM au întrebat Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 (DGASPC S3) și DGASPC Ilfov, instituțiile care au trimis oameni în aceste centre, ce s-a schimbat după publicarea investigațiilor de presă care au scos la iveală tratamentele inumane.

DGASPC S3, care plătea lunar 30.000 EURO asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, ne-a spus încă din februarie că lucrurile s-au îmbunătățit. Pe hârtie, situația părea roz: „spațiile sunt îngrijite, curate, igienizate”, „beneficiarii au fost angrenați în workshop-uri de artizanat și decorațiuni”, „meniurile întocmite sunt echilibrate și diversificate”. 

I7

În 4 iulie, cu ocazia puternicei intervenții a autorităților, Mihaela Ungureanu, șefa DGASPC Sector 3, a ajuns să dea cu subsemnatul în fața procurorilor. Este acuzată că a favorizat asociația lui Godei, „furajând” centrul acestuia cu beneficiari și, implicit, cu banii serioși plătiți de instituția ei pentru îngrijirea acestora.

Și DGASPC Ilfov susține la fel: „La toate vizitele beneficiarii erau echilibrați psihic, într-o stare fizică bună, cu un aspect vestimentar îngrijit [...], dormitoarele, băile, sala de mese și spațiile comune erau curate”. 

I8

În fapt, cercetările organelor de justiție arată, însă, altceva. „Începând cu luna noiembrie 2020, în județul Ilfov, ar fi fost constituite două grupuri infracționale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile, exploatarea victimelor fiind realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate a acestora, prin constrângere și exercitare de acte de violență fizică.”

Deși condițiile inumane relatate pe larg de reporteri au fost constatate la virgulă și de procurorii care au descins ieri la cele trei centre din Ilfov, Ministerul Muncii are o altă variantă. Ministrul Marius Budăi (PSD) susține că încă de la finalul anului trecut, atunci când centrele lui Godei și Dumitra ar fi fost controlate de mai multe instituții ale statului, neregulile ar fi fost fost remediate. 

„Menționăm că, potrivit documentațiilor primite de ANPDPD, măsurile și recomandările stabilite prin rapoartele de monitorizare și control au fost raportate ca fiind îndeplinite.”, adaugă Ministerul Muncii în comunicatul de presă.

Primul reflex al lui Budăi după publicarea articolelor de presă, unul totalitar: să dispară CRJ-ul

Prima reacție a Ministerului Muncii, condus de pesedistul Marius Budăi, după ce reporterii au publicat, în ianuarie-februarie, seria despre centrele din Ilfov a fost să taie accesul monitorilor independenți ai CRJ în astfel de instituții.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) se ocupă de 20 de ani cu monitorizarea independentă a modului în care persoanelor instituționalizate în astfel de centre le sunt respectate drepturile omului. În această calitate, în baza unor convenții internaționale la care România este parte, CRJ are încheiate protocoale cu Ministerul Muncii, dar și cu Ministerul Public, documente care le permit echipelor CRJ să monitorizeze inopinat modul în care oamenii ținuți în aceste centre sunt ținuți și îngrijiți.

În data de 31 martie 2023, Ministerul Muncii a transmis CRJ, chiar sub semnătura ministrului, că denunță unilateral protocolul, invocând, în mare, că CRJ ar avea o colaborare mai bună cu presa decât cu instituțiile statului și acuzând că anumiți „reprezentanți CRJ” ar fi pretins că sunt angajați ai Ministerului Muncii pentru a-și „facilita” intrarea în acest tip de centre.

În replică, CRJ a cerut detalii despre motivele din spatele măsurii drastice aplicate de ministrul Budăi împotriva organizației.

Într-un răspuns semnat tot de însuși ministrul Budăi, transmis CRJ în 13 aprilie, acesta dezvoltă câteva considerații legale, după care amintește câteva situații punctuale pe care le reproșează organizației. Între ele, și faptul că ar fi publicat imagini din centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz din Voluntari, centru operat de apropiații Gabrielei Firea. Monitorii CRJ sunt acuzați că în imagini s-ar vedea fețele beneficiarilor, lucru ilegal din perspectiva protecției datelor personale. 

Un gest premeditat?

„Într-o conferința organizată cu directorii de DGASPC-uri din toata tara în 21 aprilie, deci la câteva zile după această comunicare cu ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, secretarul de stat care se ocupă de domeniul asistenței sociale, i-a anunțat pe aceștia că i-a scăpat de CRJ, după investigațiile voastre de presă despre centrele din Ilfov, iar directorii de DGASPC-uri s-au ridicat în picioare și au aplaudat energic, semn că CRJ le stă ca un ghimpe în coaste”, a relatat Georgiana Pascu, directorul programului pledoarie pentru demnitate al CRJ.

Amendă simbolică și circulara Ministerului Muncii

Cumva contrafactual, Ministerul Muncii a anunțat ruperea protocolului cu CRJ la o lună și ceva distanță de la un control la unul dintre centrele documentate, control la care a participat și o instituție din subordinea sa: Inspecția Muncii. Acest control la „Casa Cora”, centrul despre care reporterii au relatat în „Lagărele Cristinei”, s-a soldat cu o amendă de 6400 de lei.

Imediat după acest control, ministerul a mai emis și o circulară către furnizorii de astfel de servicii, în care, practic, îi îndeamnă să respecte legea. 

Și-atât.

Câteva luni mai târziu, un alai de zeci de ambulanțe, însoțite de polițiști și pompieri, veneau să preia toți beneficiarii care, conform declarațiilor oficiale, erau abuzati și exploatați inclusiv prin înfometare. 

Exploatarea victimelor a fost realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate a acestora, prin constrângere, înfometare și violență fizică, se arată în comunicatul de presă emis de Poliția Română.

„De asemenea, exploatarea ar fi fost realizată și prin lipsirea de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa/neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, prin lipsa îngrijirii și asigurarea igienei beneficiarilor care nu aveau capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, concomitent cu ținerea acestora în stare de aservire față de membrii grupurilor infracționale organizate, în vederea obținerii de către liderii grupărilor și de către ceilalți membri a unor foloase patrimoniale pe nedrept”, afirmă poliția, care vorbește și de un prejudiciu estimat la peste un milion de euro.  

Beneficiarii au fost scoși din centre și duși în mai multe spitale din Capitală, unde se află în grija unui personal medical de specialitate, inclusiv psihologi și specialiști în consilierea psihologică a victimelor.

Reacția Ministerului Familiei condus de Gabriela Firea

Gabriela Firea susține că „nu are implicare în acest caz și nu a avut cunoștință de activitatea centrelor și a asociației menționate în această anchetă.” Mai mult, într-un comunicat de presă emis de Ministerul Familiei și Egalității de Șanse aceasta precizează că „afirmațiile privind legătura dintre ministrul Gabriela Firea și doamna G. L., alta decât cea de prietenie și colegialitate, sunt tendențioase și au rolul de a deforma realitatea.” 

În realitate, însă, Firea are mai multe legături cu asociația care abuza zeci de persoane. Pe lângă strânsa prietenie cu vicepreședinta Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, ea era apropiată și de președintele ONG-ului, Ștefan Godei, reținut după marea operațiune din 4 iulie. 

De-a lungul timpului, Godei a apărut în mai multe poze alături de Firea, încă din 2014. Ani mai târziu, același Ștefan Godei apare în fotografii ca un soi de bodyguard al Gabrielei Firea. 

Conform surselor CIM și BdB, Godei a fost angajat în mandatul de primar al Gabrielei Firea șofer la Primăria Capitalei.

Fost vicepreședinte al Organizației Tineretului Social Democrat Ilfov în 2013, Godei ajuns suficient de apropiat de familie Firea Pandele încât să participe a participat la botezul fiului acestora, petrecere ținută la hotelul finului lor, Robert Negoiță.

Ridicat la marea descindere din 4 iulie, Godei și fratele său sunt acum arestați pentru 30 de zile pentru niște acuzații terifiante.

I9

În plus, sora ei, Nela Vica Andrieș, avea în fișa postului chiar grija pentru ce se întâmplă în aceste centre, în calitate de angajată la serviciul de asistență socială din primăria Voluntari condusă de soțul ei, Florentin Pandele.

Reacțiile Guvernului 

A doua zi după descinderea-mamut a autorităților la centrele din Ilfov, alți doi oficiali cu funcții înalte în Guvern au dat declarații. 

Unul dintre ei este Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor de Interne, care a declarat că „a fost o anchetă complexă, a durat ani de zile, din câte știu”. 

Nu știe deloc bine. Investigația procurorilor a început imediat după publicarea articolelor pe BdB și CIM, adică în februarie. 

Chiar autorii seriei de investigații au fost primii audiați de procurori în ambele dosare, și în cel instrumentat de DIICOT, și în cel deschis de procurorii Parchetului Judecătoriei Buftea, cu o săptămână mai devreme decât procurorii DIICOT.

Argumentul suprem: în referatul procurorilor pentru arestarea celor 24 de persoane reținute la descindere se precizează clar că autosesizarea a avut la bază investigațiile CIM și BdB și rapoartele publice ale CRJ.

Declarația mincinoasă a ministrului a venit ca răspuns la nemulțumirea publică cu privire la durata prea mare de timp scurs de la momentul publicării investigațiilor de presă și până la marea operațiune din 4 iulie. 

Câteva ore mai târziu, prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a spus pe Facebook că este „revoltat de ororile la care au fost supuși bătrânii internați în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență socială” și că este inadmisibil ca asemenea lucruri să se întâmple în România zilelor noastre. 

Totuși, Ciolacu a omis să menționeze că implicată în afacerea cu persoane cu dizabilități este chiar consiliera unui ministru din Guvernul său, Gabriela Firea, cea care îi este și prim-vicepreşedinte în PSD, partidul pe care actualul premier îl conduce.  

Prim-ministrul Ciolacu a mai solicitat public controale la toate căminele de bătrâni din țară. 

Lui Ciolacu i s-a alăturat, la scurt timp, și președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, proaspătul șef al Nelei Vica Andrieș, sora Gabrielei Firea. Și acesta a cerut, tot pe Facebook, un control, de această dată la DGASPC Ilfov, instituția din subordinea sa care trebuia să știe despre toate ororile din „lagărele” Ilfovului investigate astăzi de procurori.

Cel puțin unul dintre cei despre care procurorii afirmă că fac parte din grupuri criminale organizate este Andrei Răzvan Țicu, șef de serviciu la DGASPC Ilfov.

Epilog

La nici o săptămână de la publicarea celei de-a treia anchete de presă din seria CIM - BdB, firma care deține Casa Cora, „lagărul” actual în spatele căruia se află Cristina Dumitra - firmă care aparține, în acte, soțului ei, fostul polițist ilfovean Ovidiu Dumitra - și-a adăugat, în 14 februarie, un nou obiect de activitate: pompe funebre. 

Asta pentru a-i putea permite să încaseze ajutorul de înmormântare pentru beneficiarii care mor, aproape șapte mii de lei. 

În textul intitulat „Lagărele Cristinei” scriam că, în perioada februarie 2020 - martie 2021, deci un an și două luni, am numărat, în documentele lăsate în urmă de oamenii Cristinei la una dintre mutări, un total de 21 de morți.

 

IMPORTANT
Reporterii CIM și BdB care au documentat acest text de presă au făcut toate diligențele pentru a obține câte un contact (număr de telefon) de la Nela Vica Andrieș, sora Gabrielei Firea, precum și de la Mariana Tudor, angajata DAS căreia familia Dumitra i-a botezat copilul.
Am transmis mesaje whatsapp către Gabriela Firea, sora Nelei Vica Andrieș, către Ligia Gheorghe, prietena bună a ministrului Firea, sora Nelei Andrieș, precum și la Florentin Pandele, cumnatul Nelei Vica Andrieș. În plus, am sunat și la DGASPC Ilfov, locul actual de muncă al Nelei Andrieș, și i-am transmis și un mesaj pe contul de Facebook. Nimeni nu ne-a răspuns pentru a ne facilita o legătură cu sora ministrului Firea.
Marianei Tudor i-am transmis un mesaj pe Facebook, dar nici aceasta nu ne-a răspuns. 
Cele două nu sunt persoane publice, astfel că numerele lor de telefon nu sunt cunoscute între jurnaliști.
Vom publica orice reacție ulterioară a acestora, în cazul în care vor dori să-și prezinte punctul de vedere față de informațiile prezentate aici.   

 

Reporteri: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)
Cap limpede: Cătălin Doscaș

(Material realizat în cadrul unui proiect implementat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.)

 

(Informații și imagini cu impact emoțional.)

În 2012, la presiunea Europei, statul român a fost forțat să scoată oamenii cu dizabilități fizice și mintale din centrele-mamut pentru care România a devenit faimoasă în lume în primii ani după Revoluție. Treptat, într-un proces început atunci și încă în derulare, oamenii au ajuns în locuințe protejate sau în centre rezidențiale mici, în comunitate.

Așa a apărut și a înflorit un nou business: comerțul cu oameni foarte bolnavi, deci fără apărare. Pe seama statului, obligat în continuare să plătească bani buni pentru îngrijirea lor. 

Din una dintre cele mai mari felii din buget, cea pentru asistență socială, statul a ajuns să achite sume mari pentru cazarea, masa și îngrijirea fiecăreia dintre persoanele cu dizabilități, fie că trăiește în familie sau e sub îngrijire într-un centru de stat sau privat. 

Cu cât diagnosticul e mai grav, cu atât suma de la stat crește. Ajunge chiar și spre o mie cinci sute de euro, în cele mai grave cazuri. 

„Furnizori de servicii sociale” au luat astfel locul centrelor-mamut: ONG-uri sau firme care primesc în grijă oameni de la stat, dar și bani, în schimbul găzduirii, hrănirii și tratamentului menit să le amelioreze condiția, sau măcar să le stopeze declinul. Când banii rămân în buzunarul afaceriștilor și nu ajută oamenii, serviciul social devine fabrică de bani. 

Cercul se închide simplu: șefii instituțiilor care „dau” oamenii și banii „centrelor” sunt și primii care trebuie să verifice condițiile în care bolnavii sunt îngrijiți. Dar nu o fac. În acest mecanism quid pro quo, banii circulă, iar oamenii - lipsiți de apărare, unii fără drepturi civile și fără familii - se ofilesc și mor. După care vin alții. Și tot așa.

Pe 24 noiembrie 2020, într-o garsonieră din Voluntari, se înființa un ONG cu nume de sfânt inventat: Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. 

Între primii membri ai organizației o regăsim pe Ligia Gheorghe (fostă Enache), veche prietenă a Gabrielei Firea, fost producător al emisiunilor sale la Antene, consilier al primarului, al senatorului și apoi al ministrului Egalității de Șanse Gabriela Firea. 

La sfârșit de septembrie, Firea pierduse Capitala, iar senator a devenit la început de decembrie. Eterna ei consilieră Ligia era, practic, între cam joburi atunci, deși, conform CV-ului, din noiembrie 2020 până în iulie 2021 a fost angajată la Metropola TV, televiziunea Primăriei Voluntari, condusă de eternul edil ilfovean Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea.

Alături de ea, în asociație mai apar Ecaterina Adriana Voicu, pusă de primărița Firea în 2017 șefă la Centrul pentru Tineret al Municipiului București, dar și partenerul de viață al acesteia, Ștefan Godei, fost boss la tineretul social-democrat ilfovean și un soi de bodyguard al Gabrielei Firea. 

Scopul organizației prezidate de Godei este, conform documentelor de înființare, „îmbunătățirea calității vieții” și „lupta împotriva dispariției vieții”. 

Asta în abstract, pentru că, deși nu există, Sfântul Gabriel cel Viteaz se pogoară și începe să le producă asociaților bani: ONG-ul și-a făcut două centre în care a primit în îngrijire cei mai greu încercați adulți, cei cu dizabilități severe, mintale dar și fizice. Și primește o grămadă de bani publici lunar de la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Ilfov și Sectorul 3. 

Adică de la oamenii statului din Ilfov, fieful Firea-Pandele, dar și de la cei din subordinea finului cuplului Firea-Pandele, Robert Negoiță.

Oamenii se sting pe picioare și mor, iar banii curg. Când apar probleme, niciun angajat al statului nu pare să le vadă.

Le-am văzut noi.

„El a fost Viși!”

E joi, 11 noiembrie 2021, și o ambulanță tulbură, cu sirenele ei, liniștea locuitorilor de pe strada Ștefan cel Mare din Pipera, Voluntari.

Oprește brusc în dreptul casei de la numărul 38. Pe poartă nu scrie nimic, ai putea crede că e doar o altă vilă cât o zi de post din cartierul „de șmecheri” de la marginea Bucureștiului. 

Echipajul coboară targa și intră grăbit în curte, apoi în casă. Iese după câteva minute și urcă înapoi în mașină brancarda pe care zace inert un tânăr. Este Gabriel Gheorghe, poreclit „Viși”, un băiat care și-a petrecut toată viața prin orfelinatele bucureștene, iar mai târziu, ca adult cu dizabilități mintale severe, a trecut prin mai toate centrele statului. 

Unul dintre beneficiarii din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz, preluat de ambulanță.Viși tocmai avusese o criză. A căzut pe spate și s-a lovit rău la cap. Ambulanța l-a dus la spitalul Floreasca, dar nimeni n-a mai putut face nimic pentru el.

Câteva ore mai târziu a murit. Avea 35 de ani.

„A murit Viși? Of, când a murit? Sărea toată ziua, când era fericit făcea așa…”, își amintește cu tristețe Lili Covaci, psiholog și terapeut comportamental care a lucrat cu Viși în trecut, imitându-l pe băiat. 

Este 7 septembrie 2022, iar Lili Covaci face parte din echipa Centrului de Resurse Juridice (CRJ) aflată într-o vizită de monitorizare neanunțată la centrul „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, aflat la numărul 38 de pe strada Ștefan cel Mare din Pipera.

Viși este unul dintre tinerii de care Lili a avut grijă cu mulți ani în urmă, pe când lucra la fostul Centru de Recuperare Neuropsihomotorie „Marin Pazon” din sectorul 3, între timp închis. Cei mai mulți dintre ei sunt astăzi beneficiari ai serviciilor Centrului „Sfântul Gabriel cel Viteaz” din Pipera. 

Ceilalți „copii”, cum le spune Lili, o recunosc, deși au trecut mulți ani de când nu s-au mai văzut. Cumva greu de crezut, pentru niște oameni cu probleme medicale serioase. Ca să-i ajute să și-o amintească, Lili Covaci le spune cuvântul magic: „McDonald’s”.

„Le aduceam, periodic, McDonald’s, mai ales când erau cuminți și cooperanți”, le povestește psihologul reporterilor CIM și Buletin de București după vizita la centrul din Pipera. 

O închisoare frumoasă

Din păcate, Lili Covaci și colegii ei veniți în monitorizare la centrul din Pipera înțeleg repede că, dincolo de faptul că în casă este relativ curat, starea acestor oameni nu s-a îmbunătățit mai deloc, semn că, de fapt, nu primesc serviciile pentru care statul plătește.

„Asta seamănă cu o închisoare frumoasă, ce aveți dumneavoastră aici. Este curat, într-adevăr, aici, dar unde sunt serviciile sociale?”, le-a întrebat Georgiana Pascu, manager de program la CRJ, pe cele două persoane - o asistentă socială și o infirmieră - care aveau grijă de cei aproape 30 de oameni în ziua în care echipa ei a mers în monitorizare la centru.

Concluziile formale ale monitorizării CRJ la centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz din septembrie 2022 arată însă mult mai rău la detaliu. 

Iar concluziile activiștilor de la CRJ sunt întărite de oficiali ai statului român, respectiv o echipă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care a vizitat și monitorizat și ea centrul cu doar câteva zile înainte să vină ONG-iștii.

Conform celor două rapoarte de monitorizare (CRJ și ANPDPD) obținute de reporterii Centrului de Investigații Media și Buletin de București, centrul este, de fapt, o vilă cu etaj și mansardă în care locuiesc 27 de persoane cu probleme de sănătate severe. Pentru îngrijirea lor, DGASPC Sector 3 plătește peste 30.000 de euro lunar. Banii ajung la asociația cu nume de sfânt inventat, care, la rândul ei, plătește o chirie lunară de 3.500 de euro pentru sutele de metri pătrați de casă, plus o curte generoasă. 

Casa din Voluntari în care locuiesc cei 27 de beneficiari de la DGASPC Sector 3 și o parte din curtea din față.Și cam asta e tot ce există, de fapt, în spatele denumirii Centrului de Îngrijire și Asistență (CIA) „Sfântul Gabriel cel Viteaz” de aici. Restul e de formă, doar pe hârtie. 

Din cei peste 30.000 de euro care intră lunar, de la stat, în buzunarul apropiaților Gabrielei Firea, doar patru mii de lei, adică sub o mie de euro, ajung să fie cheltuiți pentru servicii medicale, de psihiatrie și psihologie, așa cum reiese din documentele obținute de reporterii CIM și Buletin de București. Adică 2.7% din suma totală primită acoperă niște servicii esențiale, în condițiile în care toți cei 27 de beneficiari sunt persoane cu handicap accentuat sau grav și cu dizabilități mintale, deci oameni care au nevoie de supraveghere medicală cvasicontinuă. 

Și acest lucru se vede și în starea beneficiarilor, dar și în documente. 

Controlul ANPDPD s-a desfășurat, conform raportului, în ultima săptămână din luna august a anului 2022, iar ultimele consemnări în foile de observații ale medicului de familie sunt din primăvară. De atunci, starea de sănătate a beneficiarilor a fost evaluată, deci, doar în situațiile de urgență, când a fost chemată ambulanța. 

Un astfel de episod de autoagresivitate al unui beneficiar a fost constatat de echipa ANPDPD chiar în timpul controlului. În lipsa unor specialiști care să intervină imediat, angajații au sunat la 112, iar la centru au venit imediat Salvarea și Poliția.

Unul alt beneficiar este preluat de ambulanță și dus la spital, după o criză.Un alt exemplu relatat de ANPDPD în raport: cazul unei beneficiare care, în luna august, „a avut multiple episoade de agitație, a țipat, s-a aruncat cu capul de paviment, și-a smuls părul și s-a dezbrăcat de haine”. În acest caz „s-a încercat liniștirea ei”, după care „a fost apelat serviciul de urgență”.  

Un alt eveniment, din 9 martie, a fost rezolvat tot cu „ajutor specializat în regim de urgență”, căci un beneficiar a fost agresiv cu colegul său de cameră, „l-a aruncat din pat, s-au lovit peste plăgile vechi, s-au rănit”.

„Este un truc interesant ăsta cu ambulanța, dar este, de fapt, un abuz. Ambulanța vine gratis atunci când este chemată, iar angajații cheamă practic Ambulanța pentru orice. Am constatat situații în care au chemat salvarea pentru o erupție cutanată la un beneficiar, de exemplu. Ar trebui să fie ilegal să folosești serviciile gratuite ale Ambulanței pentru a compensa munca unor medici pe care alegi, de fapt, să nu-i plătești”, susține Georgiana Pascu, liderul echipei de monitorizare de la CRJ, într-o discuție cu reporterii. 

„Cum medicul de familie nu mai oferise consultații beneficiarilor din centru din primăvară, aceștia (beneficiarii, n.r.) primeau asistență medicală doar prin serviciul medical de urgență”, arată fără echivoc și reprezentanții ANPDPD în raportul citat.

Un caz de moarte lentă și sigură

Lipsa asistenței medicale de bază se vede chiar și în hârtii. 

Inspectorii ANPDPD au identificat cazul unui beneficiar de 69 de ani care a fost operat de cancer la plămâni în 2019 și care, de când a fost adus în acest centru, nu a mai fost niciodată consultat și evaluat, deși atât medicul specialist cât și medicul de familie i-au recomandat, evident, controale și analize periodice.

Despre același beneficiar, într-o însemnare din dosarul său din martie 2022, angajații centrului au scris că a refuzat tratamentul: Symbicort (inhalator). Într-o altă însemnare, ulterioară, se precizează că beneficiarul „nu are tratament”. Întrebat fiind, la controlul ANPDPD, de ce a refuzat tratamentul, bărbatul a răspuns că nu a avut bani să-l cumpere. 

Un flacon de Symbicort Turbuhaler care, conform prospectului, ține cel puțin o lună de zile pentru un adult, costă 70 de lei. Pentru îngrijirea acestui pacient, centrul primește de la stat, prin DGASPC Sector 3, fix 5.571 de lei lunar.

Același beneficiar suferă, conform actelor medicale, de diabet. Angajații care erau de serviciu la momentul controlului ANPDPD le pregătiseră tuturor, la micul dejun, ceai și biscuiți cu cremă. Inclusiv lui, căci nici infirmierele, nici asistenta medicală nu știau, conform raportului, că bărbatul trebuie să primească o dietă aparte.

Medici antivacciniști, absenți sau deloc

Șeful centrului, Ștefan Godei, le-a explicat celor de la ANPDPD veniți în control că firma de medicină de familie cu care avea încheiat contractul, GIMED SRL, ar fi denunțat unilateral contractul „cu câteva luni în urmă”. Din acest motiv beneficiarii lui nu mai sunt văzuți de niciun medic de luni bune. Centrul său este „în negocieri” cu un alt posibil furnizor. Conform unui contract obținut de reporteri, GIMED SRL primea o mie de lei lunar pentru îngrijirea celor 27 de beneficiari ai centrului.

Nici kinetoterapeutul - esențial și el pentru oameni în această condiție medicală - nu a mai venit la muncă de luni bune, conform aceluiași Godei, care susține că „urmează să-i înceteze contractul de muncă”.

Psihologul a început și el să lipsească. Conform raportului ANPDPD, „unii beneficiari au afirmat că psihologul le-a oferit consiliere și suport psihologic cu câteva săptămâni în urmă, în zilele de sâmbătă ale săptămânii, dar că nu a mai venit.” Acesta ar fi fost, la data vizitei - le-a spus Godei monitorilor ANPDPD - în concediu de odihnă. 

Cabinetul de psihologie cu care Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz a colaborat până în noiembrie 2022 îi aparține Antoanetei Camelia Preda. Suma pe care cabinetul ei de psihologie o primea lunar era de 1.500 de lei. 

Preda a avut legături cu sectorul 3, întocmai ca beneficiarii care locuiesc în casa din Voluntari: până la final de octombrie 2021 a fost șefa Complexului de Servicii „Pistruiatul” administrat de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3. A lucrat pentru DGASPC S3 din 2010, când era șef serviciu la Complexul de Serviciu pentru Copii Delincvenți. 

Medicul psihiatru, în schimb, vine de două ori pe lună în centru și primește tot 1.500 de lei. Conform ANPDPD, asistentul medical menține relația cu psihiatrul și primește indicații terapeutice de la acesta la telefon. 

Doctorul psihiatru în cauză este Matei Iorgu Dragoș. Conform site-ului Imuno Medica, clinica unde lucrează, acesta are o vechime în medicină de aproape zece ani. „Formarea sa medicală și științifică este completată de cea spirituală și teologică, fiind de asemenea absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, din București.” 

Clinica Imuno Medica este deținută de omul de afaceri George Becali, iar din 2017 până în 2018, psihiatrul Matei a fost administratorul firmei. Începând cu 2019, clinica lui Becali a intrat în atenția publică după ce Libertatea a scris despre tratamentele nedovedite științific pe care le furnizează. 

De exemplu, în 2019 unul dintre leacurile disponibile la Imuno Medica era terapie cu vâsc pentru bolnavii de cancer. „Hipertermia totală înseamnă o febră indusă în tot corpul cu speranţa că va distruge celulele canceroase. Nicăieri în lume medicii nu tratează astfel cancerul, pentru că nu au dovezi că această terapie ar funcţiona”, relata atunci Libertatea. 

Mai mult, în pandemie aceeași redacție a descoperit că Imuno Medica a publicat pe site un plan de tratament și/sau prevenție pentru COVID-19 cu medicamente controversate, precum Ivermectină, Arbidol și Plaquenil, dar și gargară cu țuică. Acest plan a fost creat de teologul Virgiliu Gheorghe, copatron al clinicii, promotor al pseudomedicinei și adept al mișcării antivacciniste. 

Părerile doctorului psihiatru care îi tratează pe beneficiarii din Voluntari nu se diferențiază considerabil de cele ale șefilor lui de la Imuno Medica. El este unul dintre medicii care au semnat respingerea proiectului Legii vaccinării pentru că „nu există consens în medicină referitor la siguranța și eficacitatea vaccinurilor".

Restul de angajați, puțini și nepregătiți

Dincolo de serviciile „externalizate” mai degrabă doar pe hârtie, centrul nu are de fapt nici pe departe angajați suficienți. 

Pe lângă faptul că medicii calcă rar în centrul Gabriel cel Viteaz, personalul care ar trebui să aibă grijă de cei 27 de beneficiari care suferă de serioase probleme mintale e insuficient.

Centrul Gabriel cel Viteaz ar trebui să funcționeze cu un număr de 27 de posturi, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare (ROF) pe baza căruia, probabil, a și primit contractul bănos de la DGASPC 3. 

În realitate sunt doar câțiva angajați: patru plus patronul. Doar patru oameni care se ocupă de îngrijirea celor 27 de persoane cu nevoi absolut speciale: două infirmiere, un asistent social și o asistentă medicală generalistă. Plus unul dintre beneficiari, într-o stare medicală mult mai bună decât restul, care are contract de voluntar pentru poziția de infirmier, în schimbul serviciilor sale primind casă și masă de la Sfântul Gabriel cel Viteaz.

Doar două infirmiere, deși pe hârtie apar 13. Doar un asistent medical, deși ar fi trebuit să fie patru.

„Patronul” Ștefan Godei, la intrare în Centrul Gabriel cel Viteaz.Calitatea profesională a angajaților pare a fi chiar mai dezastruoasă decât numărul lor insuficient. ANPDPD afirmă că „nu au fost identificate documente care să ateste participarea angajaților la instruiri/formări”. În contractul încheiat cu DGASPC S3, asociația s-a angajat să se ocupe de calificarea personalului și să asigure resursele umane necesare. Lucru care nu s-a întâmplat. 

Iar asta, în ultimă instanță, afectează direct beneficiarii, care nu au cu cine să facă, practic, nimic pentru a li se îmbunătăți condiția.

„Persoanele aflate în îngrijire la momentul vizitei nu beneficiau de intervenții specifice de întreținere/menținere a abilităților. Deși într-un înscris numit „monitorizarea/abilitarea funcțională a beneficiarilor” sunt bifate ca efectuate activități de pictură, modelaj, desen, grădinărit, beneficiarii cu care au putut fi purtate discuții au declarat că nu au fost realizate astfel de activități. Activitățile de socializare/recreere (vizionare a programului TV, ieșitul în curte) erau singurele activități care se realizau la momentul vizitei”, scriu inspectorii ANPDPD.

„Regimul rigid” la care sunt supuși beneficiarii din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz a fost observat și de monitorii CRJ. Majoritatea rezidenților își petrec timpul fie uitându-se la televizor, fie în curtea neamenajată din spatele casei, dacă vremea o permite. 

Cei care ies în curte au la dispoziție „doar o canapea de interior de două locuri, aflată în stare avansată de degradare”. 

Spațiul verde de care s-ar putea bucura beneficiarii este neîngrijit, mai degrabă un pericol pentru siguranța beneficiarilor decât un loc de relaxare pentru ei. Conform ANPDPD, anumite elemente din curtea centrului, precum cabluri electrice sau tufe de trandafiri crescute peste alee, „prezintă un risc crescut de accidentare”. 

Curtea goală și neamenajată din spatele casei din Voluntari.

Nici în interior lucrurile nu stau mai bine. Unii dintre oameni dorm în living, pe saltele pe care chiar ei le-au cărat și întins pe jos. 

„Beneficiarii dorm grupat din cauza lipsei de personal de supraveghere și îngrijire”, arată același raport, care consacră drept leit-motiv această lipsă de personal ce generează, evident, lipsă de îngrijire pentru cei instituționalizați aici. 

Un alt lucru care le lipsește celor care dorm la parter, în living, sunt băile. Deși există acolo două grupuri sanitare, ambele sunt încuiate. Doar personalul le poate folosi. 

Angajații centrului, în schimb, spun că opt dintre aceștia, femei și bărbați cu afecțiuni psihice grave, ar dormi la demisol. 

Demisolul din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz.

Conform CRJ, la demisol ferestrele sunt foarte înguste, astfel că beneficiarii care locuiesc acolo nu au suficientă lumină sau aer curat, așa cum ar trebui. Asta în cazurile în care se numără printre cei „norocoși”. Există camere care nu au nici măcar o fereastră, oricât de îngustă ar fi ea.  

„Trei dintre rezidenții de la subsol locuiau pe hol, având doar câte un pat alocat, fără perne, cu lenjerie murdară, fără vreo noptieră sau alt dulap, fără a deține obiecte personale”, notează CRJ. 

Ce se întâmplă, de fapt, la demisol? Una dintre femei „a povestit plângând cum a fost închisă în izolatorul de la demisolul clădirii, unde ar fi fost lăsată mai mult timp în întuneric.” I-a rugat pe inspectorii de la ANPDPD să nu le spună șefilor centrului ce a vorbit cu ei, de frică să nu ajungă iar în întuneric, atunci „când va face vreo altă prostie”. 

„În urma acestei întâmplări, (femeia, n.r.) are episoade de panică și coșmaruri noaptea”, scriu raportorii ANPDPD. 

Mai multe femei din centru au confirmat versiunea fetei, scrie în raport, dar toate se tem de repercusiuni și nu vor să mai povestească despre cele întâmplate și conducerii. Chiar și dacă ar fi dorit să facă vreo reclamație, rezidenții le-au povestit activiștilor CRJ că nu au acces la hârtie și instrumente de scris pentru a formula sesizări sau plângeri. Și, oricum, plângerile se duc tot la conducerea centrului.

De ce a fost închisă beneficiara la demisol? Pentru că ar fi devenit violentă deoarece nu i s-a permis să aibă relații sexuale cu un „presupus iubit”, și el beneficiar al centrului. 

Ori cel puțin așa a motivat personalul de serviciu abuzul. 

Închiderea persoanelor în izolator este, de fapt, ilegală. Singurul care poate decide această măsură este medicul psihiatru, nu personalul - și așa necalificat - al centrului. În plus, notează monitorii CRJ, chiar dacă ar fi fost legal, izolatorul de la subsolul centrului oricum funcționează în condiții improprii – doar gresie pe jos, fără niciun alt obiect de mobilier și cu o gaură de câțiva centimetri pătrați în perete în loc de fereastră.

Izolatorul în care a fost închisă una dintre beneficiare.Obiectivul principal al celor care ar trebui să-i îngrijească pe cei de-aici pare „să fie izolarea, menținerea ordinii și încercarea de a satisface la nivel minimal doar nevoile de bază ale rezidenților”, conchid activiștii CRJ.

Statul plătește bine pentru ficțiune

Constatările cvasi-identice ale echipelor ANPDPD și CRJ arată o realitate crudă: cu toate că statul plătește sume importante de bani lunar pentru îngrijirea acestor oameni, acești bani nu se traduc nicidecum în servicii medicale sau activități menite să le îmbunătățească, în final, condiția. 

Gabriela Firea, Ligia Enache și Ștefan Godei, la aniversarea din 2019 a zilei de naștere a Ligiei Enache. „Am cei mai grozavi prieteni si colegi din lume!” Sursă: Facebook Ligia Enache

„Din documentele întocmite de asistentul social al centrului nu rezultă evoluția/stagnarea stării beneficiarilor de la o perioadă la alta, astfel încât, în urma unei evaluări elementare, să poată fi identificate nevoile reale ale beneficiarilor, pe baza cărora să le poată fi ulterior furnizate serviciile necesare”, conchid și reprezentanții ANPDPD în raportul de control.

Lucrurile însă arată complet diferit, aproape feeric în rapoartele pe care asociația le trimite lunar către DGASPC Sector 3 pentru a-și primi banii.

„Asistentul social întocmește lunar raportul de activitate care este transmis DGASPC Sector 3 în vederea decontării serviciilor furnizate. (...) Conform celor constatate, rapoartele de activitate sunt similare în conținut, întocmite în mare parte formal și nu țin seama în multe cazuri de situația reală în care se află beneficiarii”, scriu cei de la ANPDPD.

În aceste documente, pe care pare evident că nu le citește nimeni de la DGASPC Sector 3 înainte de a plăti pentru serviciile Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, găsim efectiv minciuni sfruntate. 

Un exemplu: din raportul de activitate 989 din 28 august 2022 aflăm că o beneficiară în vârstă de 73 de ani, cu grave probleme locomotorii, care nu putea părăsi camera, „a fost implicată în activități sportive în cadrul centrului”.

„În aceste rapoarte sunt enumerate drept activități de recuperare terapia prin dans, mișcare, activități sportive, activități artistice, ergoterapie, la care însă majoritatea beneficiarilor nu doresc sau nu pot participa. Activitățile propuse rămân aceleași: activități ludice, plimbări în centru și în curtea acestuia, consolidarea unor deprinderi de autonomie, meloterapie, exerciții de motricitate”, scriu reprezentanții ANPDPD.

„Într- adevăr, partea principală a activității părea să fie aceea de a sta în curte sau în pat”, mai scrie în raportul CRJ, iar majoritatea beneficiarilor nu au părăsit centrul din momentul în care au ajuns acolo. „Posibilitățile de ieşire la piaţă, magazin, pe stradă, în parcuri sau în excursii recreative în afara centrelor nu existau.”

În afară de a scrie basmele din hârtiile pentru decontare, asistentul social pare depășit profesional. „Din discuții a reieșit faptul că asistentul social făcea confuzie între furnizarea și monitorizarea serviciilor, ceea ce denotă necunoașterea legislației aplicabile și o ineficientă utilizare a instrumentelor de lucru”, afirmă oamenii ANPDPD.

Haosul din DGASPC 3 

Nimeni din „binomul” DGASPC Sector 3 - Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz nu are, de fapt, grijă de acești oameni, deveniți adevărate „mijloace fixe” prin tranzacționarea cărora se mută niște bani buni de la stat la oamenii din spatele asociației cu nume de sfânt care nu există. 

Instituția care finanțează asociația oamenilor lui Firea, DGASPC S3, se află în subordinea Primăriei Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță. 

Robert Negoiță se pretinde a fi interesat de serviciile sociale pe care instituția lui le acordă. Sursă: dgaspc3.ro

Acesta are o relație apropiată cu Gabriela Firea: în 2014, Firea și Florentin Pandele l-au nășit pe copilul lui Negoiță. „La mulți ani cu multă sănătate și fericire finilor noștri Sorina și Robert Negoiță! Să se bucure de finuțul Vladut și să îi mai facă și alți frățiori”, scria Firea pe Facebook în același an.

Robert Negoiță, primarul sectorului 3, alături de Gabriela Firea și Florentin Pandele la botezul copilului lui Negoiță. Sursă: Facebook Robert Negoiță

Întreaga colaborare dintre instituția subordonată finului Gabrielei Firea și ONG-ul oamenilor ei a fost făcută fără transparență: licitația nu a fost publicată pe platforma de licitații SEAP, astfel că nu există informații disponibile despre câte și ce alte oferte au mai fost depuse. Singurul document disponibil este caietul de sarcini, afișat pe site-ul instituției. 

Există chiar și un contract-cadru care consfințește cinismul, încheiat în 4 octombrie 2021.

Mai mult, oamenii dați de DGASPC 3 în grija Sfântului Gabriel cel Viteaz reprezintă „lotul V” din șase în caietul de sarcini, dar „lotul IV” în contractul publicat pe site. În fișa de deschidere a ofertelor, însă, lotul câștigat de Sfântul Gabriel cel Viteaz este, de fapt, lotul I.

Nu mai găsim nimic despre celelalte „loturi” de oameni scoși la licitație de DGASPC3 și în grija cui au ajuns. Nici pe site-ul instituției, nici pe SEAP. Doar din acea „fișă de deschidere a ofertelor” înțelegem că un alt „lot” de oameni, denumit „lotul II”, ajunge în grija Asociației Căminul de Bătrâni „Romantic Club”. 

Am cerut oficial contractele, dar ni s-a răspuns, tot oficial - dar de fapt la mișto și abia la a doua încercare - că toate sunt pe site. 

I12

Fals. Pe site-ul instituției poate fi găsit un singur contract, cel subsecvent cu numărul trei, încheiat de DGASPC 3 cu Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. Nici urmă de acord-cadru sau de celelalte contracte subsecvente.

Anexa contractului cu numărul 3, singurul disponibil pe site, dintre Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz și DGASPC Sector 3.

Aruncați încoace și-ncolo

Într-o discuție cu asistenta socială de la centrul din Pipera, Vasile Saulea, membru al echipei de monitorizare a CRJ și sociolog, ajunge la concluzia că oamenii sunt pasați de la DGASPC la centru precum oile, la număr. 

Asistenta socială a centrului, Andreea Cărăulașu, cea găsită nepregătită de ANPDPD, admite și în discuțiile cu monitorii CRJ că despre unii dintre beneficiari nu știe absolut nimic înainte să intre pe poartă. Mai mult, pentru unii nici măcar nu are vreun dosar, pentru a le cunoaște nevoile medicale sau terapeutice. 

„Apar pur și simplu la poartă”, spune asistenta socială, de obicei după ce primește un telefon de la președintele Godei, care o anunță că va mai veni un beneficiar. „De multe ori nu știm nici măcar dacă ne vine o femeie sau un bărbat”, continuă asistenta socială, mărturisind și că nu are cum să insiste la DGASPC 3 astfel încât angajații să-și facă, până la urmă, treaba pentru care sunt plătiți.

La rândul lor, nici beneficiarii nu știu din timp unde urmează să ajungă, așa că se trezesc de pe o zi pe altă într-o casă nouă, fără să își fi dat consimțământul și fără să fi avut un cuvânt de spus în legătură cu viitorul lor. 

Pentru ei, persoane care suferă de tulburări psihiatrice grave, astfel de mutări bruște pot avea un impact negativ imens. „Devin agresivi pentru că nu știu ce se întâmplă cu ei, sunt speriați”, după cum spune Lili Covaci. 

O parte dintre persoanele care au discutat cu reprezentații CRJ în vizita de monitorizare au spus că nu cunosc motivul pentru care locuiesc în centrul respectiv, că și-ar dori să plece și că nu au fost întrebați dacă doresc să locuiască acolo. „Procedura prin care beneficiarii au ajuns în respectivele centre a fost una netransparentă”, confirmă și monitorii CRJ. 

Pe lângă asta, mulți dintre oameni nici măcar nu au un manager de caz, poziție esențială în zona asistenței sociale, căci aceasta este persoana care urmărește, în fapt, cum este îngrijită o persoană vulnerabilă și dependentă precum acești oameni. Managerul de caz ar trebui să fie numit de DGASPC S3, instituția responsabilă de monitorizarea oamenilor trimiși în centru. 

„Ne-au spus că nu au personal suficient și că o să ajungă să le numească și beneficiarilor noștri care acum nu au câte-un manager de caz”, le-a spus asistenta socială monitorilor CRJ.

Același lucru le-a spus DGASPC S3 și auditorilor ANPDPD: „se confruntă cu lipsa personalului de specialitate și organizează concurs pentru posturile vacante”.

Ultimul anunț pentru ocuparea de posturi de manager de caz a fost publicat de DGASPC Sector 3 la finalul lunii august 2022, însă nimeni nu a ajuns să ocupe vreun astfel de post.  

Blatul oamenilor lui Negoiță cu oamenii cuplului Firea-Pandele

I-am întrebat pe subordonații lui Negoiță dacă și când și-au verificat partenerii cărora le-au dat în grijă oameni și ce concluzii au tras în urma verificărilor. Am aflat că și oamenii DGASPC Sector 3 au fost în control, printre altele, și la Centrul din Pipera al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz. Vizita a avut loc în 11 mai 2022.

„În urma vizitelor (inopinate) s-a constatat că beneficiarilor li se acordă serviciile sociale corespunzatoare, conform Standardelor minime de calitate”, afirmă oamenii lui Negoiță în răspunsul citat.

Câteva luni mai târziu, în august, reprezentanții ANPDPD - și apoi și cei ai CRJ, în septembrie, constatau complet altceva. De exemplu, în concluziile raportului lor, cei de la ANPDPD afirmă explicit că, prin numărul absolut insuficient de angajați, „sunt încălcate prevederile Hotărârii nr 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, conform cărora raportul personal de specialitate de îngrijire și asistență/persoană cu handicap în CIA este de 1/1.20”. 

Mai mult, între principalele recomandări după vizita de monitorizare, echipa de control a ANPDPD îi pune în vedere lui Ștefan Godei, președintele Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, să completeze rapid schema de personal a centrului, astfel încât ea să corespundă cu Regulamentul de Organizare și Funcționare. Adică să angajeze până la 27 de oameni, de la patru în prezent.

Pe de altă parte, după un an în care a funcționat ca furnizor de servicii sociale pe baza licenței provizorii - perioada maximă, conform legii -, asociația a fost verificată pentru a-și primi licența definitivă, pe cinci ani. Așa prevede legea: după ce îți autorizezi ONG-ul ca furnizor de servicii sociale (o formalitate, ceva similar cu activarea unui cod CAEN pe o firmă), un an funcționezi pe licență provizorie pentru serviciul social, pentru centrul pe care-l deschizi. Licență provizorie pe care de multe ori o primești doar pe baza a ceea ce declari tu, după care, urmare a unui control, primești, în sfârșit, licență „definitivă”, „normală”, pe cinci ani.

Doi inspectori ai Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), filiala județeană Ilfov, Andrieș Alina Mihaela și Năstase Andrei Cornel, au vizitat centrul din Pipera și au verificat condițiile în care trăiesc și serviciile pe care le primesc acești oameni. 

Vizita lor a avut loc la finalul lunii mai a anului 2022. Comparând concluziile inspectorilor AJPIS Ilfov cu cele ale echipei de trei angajate ANPDPD, ai senzația că ele vizează două centre complet diferite, deși ambele echipe vorbesc, evident, despre același CIA, „Sfântul Gabriel cel Viteaz” de pe Ștefan cel Mare 38 din Voluntari.

În mai, AJPIS Ilfov constata, de exemplu, că beneficiarii sunt corect hrăniți de firma de catering, iar meniurile sunt afișate la vedere. În august, oamenii ANPDPD constatau că meniurile nu erau afișate, iar beneficiarii habar nu aveau ce alimente le sunt servite la mese. Mai mult, „din discuțiile purtate cu personalul de serviciu a reieșit că nu sunt întocmite liste de meniuri”, iar micul dejun și cina sunt pregătite de angajați din alimente „puse la dispoziție de conducerea centrului, neachiziționate în baza unei liste de alimente”.

Aceiași inspectori ANPDPD susțin, în august, că beneficiarii nu primesc „în general” fructe și legume proaspete, contrar recomandărilor medicale. Oamenii ANPIS din Ilfov, însă, afirmă, în mai, că aceștia consumă fructe proaspete de cel puțin trei ori pe săptămână. 

Responsabilii cu plățile sociale din Ilfov constată fără echivoc că firma de catering contractată de asociația lui Godei, SC Mititei la Tomiță SRL, furnizează beneficiarilor trei mese și două gustări zilnic. ANPDPD susține însă că, deși contractul încheiat cu firma „Mititei la Tomiță” prevede două mese și două gustări livrate celor din centru, aceștia ar primi, de fapt, o singură masă, prânzul, și-atât.

Mai grav însă este că AJPIS Ilfov găsește, la final de mai, o schemă de 29 de angajați, care par să se evapore până la final de august, când, conform ANPDPD, rămăseseră doar patru plus președintele Godei. Kinetoterapeutul, de exemplu, nu a mai venit la serviciu „de o perioadă mare de timp”, conform declarațiilor lui Godei în fața echipei ANPDPD, la vizita lor de la sfârșit de august. „Din primăvara lui 2022”, susțin explicit cei de la ANPDPD. În 31 mai 2022, ultima zi de primăvară, angajații AJPIS Ilfov constată că centrul „dispune de (...) kinetoterapeut”. 

Angajații AJPIS Ilfov au găsit, în luna mai, și „planul de instruire și formare profesională” a angajaților. Trei luni mai târziu, ANPDPD a găsit angajați complet nepregătiți și niciun document din care să rezulte că aceștia chiar au participat la traininguri. 

Aceste constatări ale AJPIS Ilfov - neverosimile, căci sunt contrazise atât de echipa de control de la ANPDPD cât și de monitorii CRJ - i-au adus Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz un scor foarte aproape de maximum la evaluarea pentru obținerea licenței permanente.

 

Așa a obținut Centrul Gabriel cel Viteaz acreditarea. Bifând toate standardele de calitate doar pe hârtie, fără să se ia în calcul realitatea pe care o trăiesc zi de zi cei 27 de beneficiari. 

Cu o săptămână înainte ca cea provizorie să expire: în 7 iulie 2022. 

Este totuși evident că toate deficiențele punctuale semnalate de ANPDPD și CRJ în rapoartele lor pur și simplu nu puteau fi valabile la sfârșit de august, respectiv început de septembrie, dar nu și la mijlocul lunii mai.

O afacere perfectă

După doar trei luni de când a primit licența provizorie, la început de octombrie 2021, la nici un an de când s-a înființat ca ONG, sfântul inventat Gabriel cel Viteaz lucrează și asociația oamenilor Gabrielei Firea câștigă contractul gras de la DGASPC S3, iar oamenii încep să vină în vila din Pipera. 

Din 4 octombrie 2021 până în 13 decembrie 2021, centrul funcționează fără autorizație sanitară, deși are în îngrijire oameni dintre cei mai vulnerabili. Atunci când, în sfârșit, primește această autorizație, ea este obținută pentru o altă formă de organizare, unde cerințele legale sunt diferite: cămin de bătrâni, nicidecum pentru centru de îngrijire și asistență (CIA), așa cum ar fi trebuit. 

Abia pe 22 iunie 2022 primește autorizația sanitară necesară pentru centru de persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure. 

Din documentele obținute de reporteri, în 7 decembrie, deci fix în perioada în care nu avea autorizație de funcționare, centrul a fost amendat cu 250 de lei pe motiv că, printre altele, „angajații nu pot face dovada însușirii noțiunilor fundamentale de igienă”. 

Procesul verbal de constatare și motivul pentru care s-a dat amenda.

Pentru perioada 1 mai 2022 - 31 decembrie 2022, unicul contract subsecvent acordului-cadru disponibil pe site, Gabriel cel Viteaz primește 1.114.200 lei pentru serviciile de îngrijire a mai multor persoane cu dizabilități psihice. Adică 3.8 milioane de lei în total, pentru cei doi ani în care s-a angajat să îi îngrijească pe beneficiarii din sectorul 3

Așadar „Viși”, dar și toți ceilalți oameni au fost azvârliți de DGASPC Sector 3 în casa din Pipera fără niciun detaliu, nicio consultare și niciun consimțământ. La număr, 27, nici mai mult nici mai puțin. 

Când „Viși” a murit, în noiembrie 2021, un alt beneficiar a fost trimis în locul lui în casa din Pipera. 

Pentru că trebuia să iasă la număr, 27, ca să iasă, în final, suma din contract. 

Oamenii Gabrielei cea Vitează

În timp ce amărâții aflați în grija lor se ofilesc pe zi ce trece, din lipsă de personal și, de fapt, de servicii care măcar să le mențină starea, dacă nu să le-o îmbunătățească, hapsânii din anturajul ministrului egalității de șanse Gabriela Firea încasează bani grei lunar de la DGASPC 3 pentru centrul din casa din Pipera. Bani care, nefiind cheltuiți pentru bunăstarea și evoluția oamenilor pe care-i au în grijă, le rămân într-o proporție importantă.

Președintele asociației, Ștefan Godei, și Ligia Enache se cunosc de aproximativ zece ani, de pe vremea când acesta era „foarte tânăr și chiar foarte neliniștit”, după cum l-a caracterizat chiar Ligia într-o urare de la mulți ani pe Facebook. 

Ligia Enache îi urează La mulți ani prietenului ei, Ștefan Godei, pe Facebook.Ștefan Godei nu este deloc străin de politică. În 2013 îl găsim în poziția de vicepreședinte al Organizației Tineretului Social Democrat Ilfov. Ușor-ușor a început să se facă remarcat de membrii mai vechi ai partidului. Un an mai târziu, Godei începe să apară în fotografii alături de Gabriela Firea și alți politicieni importanți, în principal de la PSD. 

Gabriela Firea alături de Ștefan Godei, într-o poză de grup postată de TSD Voluntari în 2014.De la Voluntari, Godei a ajuns rapid între cei mai importanți oameni în stat. Ba chiar pare să aibă și un rost al lui: bodyguardul care o păzește pe Firea de reporteri.

   Gabriela Firea, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, alături de Ștefan Godei, care pare că o protejează pe Firea de reporteri.

După încă un an, acesta participa la botezul fiului lui Firea și a lui Pandele, petrecere ținută la hotelul finului lor, Robert Negoiță: „Împreună cu prietenii și colegii, cântec, joc și voie bună!”. 

Ștefan Godei la botezul fiului cuplului Firea-Pandele. Sursă foto: Facebook Ștefan GodeiCând vine vorba de bani publici, Ligia Gheorghe reușește să îi obțină din două poziții: și ca funcționar public al statului român, și ca beneficiar al contractelor publice încheiate de stat cu Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz, acolo unde este vicepreședintă. 

Asociația nu este menționată nicăieri în declarațiile de avere sau interese publicate în aprilie anul acesta de Ligia Enache, în calitatea ei de consilier al ministrului Familiei și Egalității de Șanse, Gabriela Firea.

Declarația de interese a Ligiei Enache din 2022, din care lipsește orice mențiune despre Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz.Adriana Ecaterina Voicu este partenera de viață a lui Ștefan Godei. În registrul asociațiilor și fundațiilor apare ca persoana care a înființat Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. În 2021 conducea încă departamentul de marketing, comunicare și PR al Centrului pentru Tineret al Municipiului București, acolo unde a fost numită șef de birou încă din 2017 de primarul Gabriela Firea. 

Nici Adriana Voicu, partenera lui Godei, nu și-a trecut în declarația de avere calitatea de membru în Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, deși legea o obligă.

Ligia Enache și Ștefan Godei sunt prieteni vechi, dar și parteneri de afaceri cu tradiție. Încă din vara anului 2015, mai exact. Atunci a luat naștere firma de comerț cu carne Piu-Piu & Casa Buna 2015 SRL, pe care cei doi o conduc chiar și în prezent, conform Monitorului Oficial, unde nu apare ca desființată.

Întocmai ca în cazul Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, nici numele companiei nu apare în cele mai recente declarații de avere și interese ale Ligiei Enache, deși aceasta era obligată, la fel, să îl menționeze. 

Reacții

Reporterii CIM și Buletin de București au încercat să-i contacteze pe toți cei ce apar menționați în „schema Gabriel cel Viteaz”. 

Am vorbit cu președintele asociației, Ștefan Godei. Acesta a contrazis, într-o doară, neregulile semnalate în rapoartele instituțiilor statului și ale activiștilor ONG care au vizitat centrul din Pipera, spunând că lucrurile „nu au stat chiar așa cum scrie acolo”. 

„Am primit niște recomandări și niște măsuri de implementat, le-am implementat și nu am nimic de comentat”, a spus Godei, după care ne-a închis telefonul în nas. 

Am revenit câteva minute, de pe un alt telefon, încercând să aflăm câți oameni au murit exact în centrul lui de la Pipera. „Niciunul! Ah, ba da, unul…”, a răspuns Godei, care s-a scuzat spunând că a ajuns „acasă, la familie” și nu vrea să mai fie deranjat, după care a închis din nou.

Consiliera Gabrielei Firea, Ligia Gheorghe (fostă Enache), nu a răspuns nici la telefon și nici la mesajele pe Whatsapp. 

Nici Gabriela Firea, Florentin Pandele sau Robert Negoiță nu au răspuns la telefon sau la mesaje. Totuși, la două zile după tentativa de a o contacta, ministrul Firea și-a pus purtătorul de cuvânt de la minister să preia întrebările. 

Am aflat de la acesta de ce calitatea de vicepreședinte a consilierei ministrului în Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz nu apare în declarațiile ei de interese: „Informațiile puse la dispoziția ministerului de către doamna Ligia Gheorghe, angajată pe funcția de consilier ministru, sunt că nu mai ocupă funcția neremunerată de vicepreședinte al asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, demisia având loc în luna martie 2022, la scurt timp după angajarea la Minister. (...) În ce privește declarațiile de avere sau interese ale doamnei Ligia Gheorghe, angajatul poartă întreaga responsabilitate cu privire la datele declarate.”

Am verificat dacă Ligia Gheorghe chiar și-a dat demisia din poziția de conducere în asociație. Cum numele și funcția ei sunt trecute în actul constitutiv al organizației, orice modificare a acestuia trebuie făcută prin hotărâre judecătorească, la capătul unui proces. Am găsit, pe portalul instanțelor, un proces prin care asociația cerea, într-adevăr, o modificare a actului constitutiv, în februarie 2022. Din studierea hotărârii, însă, am realizat că este vorba doar de modificarea adresei sediului, nicidecum vreo mențiune cu privire la componența consiliului director inițial, cu Ligia Gheorghe vicepreședinte. 

Psiholoaga Antoaneta Preda, cea care a consiliat beneficiarii din centrul din Pipera timp de aproape un an, din decembrie 2021 până în noiembrie 2022, contrazice și ea rapoartele defavorabile centrului Gabriel cel Viteaz. „Acei oameni care sunt acolo, mai ales cei cu handicap, sunt foarte bine îngrijiți, au evoluat foarte mult”, ne-a spus ea. 

A adăugat, cu melancolie în voce, că au reușit chiar și să învețe să cânte colinde pentru a îi face un „cadou de Crăciun”. Pe lângă asta, contrar raportului ANPDP, ea ne-a zis că beneficiarii erau deseori ocupați cu diverse activități sau jocuri. 

Totodată, Antoaneta Preda susține că nu au existat persoane care să fi fost închise în izolator, ci doar „duse în izolator” atunci când era nevoie, iar ambulanța „era normal să fie chemată” atunci când apăreau probleme medicale. 

Psihologul Centrului Sf. Gabriel cel Viteaz a confirmat faptul că a lipsit de la centru timp de două luni, în vara lui 2022, pentru că ar fi fost în concediu. Apoi a mai adăugat un motiv: mulți dintre beneficiari s-ar fi îmbolnăvit de Covid-19 în aceeași perioadă. Ulterior în discuție și-a amintit că tot atunci a avut chiar ea niște probleme de sănătate care au împiedicat-o să își mai vadă beneficiarii din centrul din Voluntari.

 

  • va urma    

 

Reporteri: Bianca Albu (Buletin de București) și Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)
Editor: Oana Despa

Grafică cover foto: Cosmin Pojoranu
Sursă cover foto: Dumitru Angelescu/Libertatea, Facebook Gabriela Firea

 (Material realizat în cadrul unui proiect implementat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.)

Daca vrei sa ne sustii
PayPal Button