La sfârșitul lunii octombrie 2018, Gabriela Firea, pe-atunci primar al Capitalei, emite o dispoziție prin care stabilește componența delegației ce urma să o însoțească într-o vizită oficială de șase zile în capitala Spaniei, Madrid. Bugetul primăriei generale urma să suporte integral costurile cu avionul, hotelul, transportul și diurna pentru zece persoane: ea, viceprimarul, doi consilieri personali, între care și „sora” lui Firea, Ligia Enache, șefi de direcții, un inspector, un referent și un șofer. 

Șoferul era Ștefan Godei.

Primarul general Gabriela Firea, Tomnița Michaela Florescu, viceprimar, Ligia Gheorghe (în prezent Enache) și Radu Preda, consilieri personali al primarului Firea, Cătălina Gușavan, director general al Direcției Generale „Servicii Publice” din Primăria Capitalei, Simona Popa, directorul executiv al Direcției de Mediu, Manuela Dediu, directorul Direcției de Presă, Ciprian Codrin Prisecaru, referent la Direcția Administrativă, Oana Micu, inspector de specialitate la Direcția Relații Externe și Protocol și Ștefan Godei, șofer. 

Aceasta a fost componența delegației care să reprezinte Bucureștiul în 2018, la Madrid, la ”Forumul Mondial privind violența urbană și educația pentru conviețuire și pace”, aprobată de însăși Gabriela Firea în 30 octombrie 2018.

Dispoziția, consultată de reporterii Centrului de Investigații Media și Buletin de București, este semnată de primarul general Gabriela Firea și de secretarul general al Municipiului București de la acel moment, Georgiana Zamfir. 

Ea este întemeiată pe un referat cu un conținut similar, document obținut de reporterii CIM și BdB.

ReferatMadrid1ReferatMadrid2

Prezența lui Godei în delegația primarului general Firea la evenimentul de la Madrid e cu atât mai greu explicabilă cu cât însuși referatul pregătitor al călătoriei afirmă că se vor deconta din bugetul Bucureștiului inclusiv cheltuielile cu „transportul pe ruta aeroport-hotel și retur”, traseu ce urmează a fi făcut de delegați „cu mijloacele de transport în comun”.

Aproape ironic, în preambulul referatului este amintită Ordonanța de Urgență a Guvernului 26/2012, care prevede, la articolul 4, că, pentru o cheltuire chibzuită a banilor publici, în deplasările în străinătate în interes de serviciu nu pot pleca pe banii instituției delegații mai mari de două persoane. Există, desigur, derogări, și fix aici au încadrat și cei din aparatul Primăriei Capitalei această deplasare: alineatul 3 al articolului 4 al OUG citat prevede, la litera b, că „se exceptează (...) deplasările la reuniunile sau întâlnirile în cadrul iniţiativelor regionale de cooperare internaţională”.Cât i-a costat pe bucureșteni vizita delegației conduse de Firea la Madrid?

Conform unui alt document în legătură cu respectiva călătorie a delegației municipalității la Madrid, obținut și el de reporteri, Primăria Capitalei a plătit 20.432,12 lei pentru bilete de avion, 29.446,96 de lei pentru cazarea delegației la hotel, 1.760 de euro diurne și 270 de lei asigurări medicale. 

IMG 8610

La câteva luni de la întoarcerea acasă, în februarie 2019, reprezentanții Primăriei, în frunte cu primarul general Firea, au întocmit un raport în care explică ce a obținut municipalitatea urmare a deplasării lor acolo. 

Documentul, aprobat de Firea și obținut în copie de CIM și Buletin de București, pare făcut neserios: în pagina a doua a documentului apare fraza „Cu această ocazie, primarul general a subliniat faptul că Madridul este un model de aplicare a conceptului „smart-city” ce poate fi implementat și la București”, pentru ca în pagina următoare să apară fraza „Madridul este un model de aplicare a conceptului „smart-city” ce poate fi implementat și la București.”

De fapt, cea mai importantă realizare pentru București a fost aceea că primarul general Firea a semnat cu omologul său din Madrid o „înțelegere de cooperare”. 

„Concluzionând, vizita la Madrid a delegației condusă de Doamna Primar General Gabriela Firea a reprezentat un real succes fiind doar primul pas a unei relații de cooperare și prietenie pe domenii de interes comune, ce se prefigurează a fi de lungă durată”, se arată în finalul documentului citat (am reprodus întocmai textul, păstrând grafia originală, n. red).

Raportul oficial despre vizita delegației PMB la Madrid, în imaginile de mai jos:

Raportdeplasare1raportdeplasare2raportdeplasare3raportdeplasare4

În tabelul despre cheltuielile deplasării, prezentat mai sus, numele lui Godei nu mai apare între membrii delegației pentru Madrid. Și în raportul conținând rezultatele vizitei, numele lui Godei pare să fi fost șters dintre cele ale delegaților: o posibilă eroare de copy/paste pare să fi dus la ștergerea numelui de familie al lui Godei, a funcției sale și a departamentului din Primărie la care lucrează.

În loc de „Dl. Ștefan Godei, șofer, Direcția administrativă”, în raport apare doar „Dl Ștefan” urmat de titulatura următorului delegat, Oana Micu („Dra”).

A fost Godei cu Firea la Madrid?

Am încercat să-l contactăm chiar pe Ștefan Godei, în prezent arestat la domiciliu, după patru luni de arest preventiv în dosarul cunoscut de presă drept „Azilele Groazei”.

Ne-a răspuns la telefon, însă imediat ce reporterul s-a prezentat, a închis și apoi a respins celelalte apeluri. 

Am încercat apoi să luăm legătura cu fosta consilieră a Gabrielei Firea, Ligia Enache. Nu ne-a răspuns nici la telefon și nici la mesajele de pe Whatsapp. 

Nici Gabriela Firea nu a răspuns apelurilor reporterilor. La mai bine de o oră, un fost consilier al ei la Ministerul Familiei, George Ciubotaru, a comunicat reporterului, printr-un mesaj pe whatsapp, că Godei nu a făcut parte din delegația oficială care a însoțit-o pe Firea la Madrid.

Am sunat și la Manuela Dediu, încă șefă a direcției de presă a Primăriei, și ea parte a delegației pentru Madrid. Aceasta a confirmat că a făcut deplasarea la Madrid alături de Firea și restul conducerii primăriei, însă a spus că nu-și amintește să-l fi văzut și pe Godei în acea călătorie.

„Cu mine la hotel sau la întâlniri eu nu l-am văzut. Eu nu-mi amintesc să fi fost Godei în delegația aia”, a declarat Manuela Dediu, confirmând informațiile transmise de Firea prin fostul ei consilier.

Dediu s-a angajat să verifice la direcția de relații internaționale a Primăriei dacă Godei a fost sau nu, de fapt, la Madrid și, după câteva minute, a revenit. Reprezentanta PMB a spus că Godei s-a aflat într-adevăr pe lista pentru Madrid, a avut chiar și bilet de avion, luat pe banii municipalității, dar, cu două zile înaintea plecării, în 2 noiembrie, acesta ar fi dat o declarație prin care anunța că renunță să mai meargă în respectiva deplasare, invocând „motive personale de ordin medical” care ar fi apărut în aceeași zi, 2 noiembrie.

Nu am putut obține, până la momentul publicării acestui text, un cuantum exact al banilor publici pe care municipalitatea a apucat să îi plătească pentru deplasarea lui Ștefan Godei la Madrid alături de Firea și restul conducerii Primăriei Capitalei înainte ca șoferul să-și anunțe retragerea din delegație.

Godei, „pajul” cuplului Pandele-Firea

Ștefan Godei a lucrat la Primăria Capitalei între 1 iulie 2016 și 1 decembrie 2021. Practic, el a fost angajat la Primăria Capitalei la o săptămână după ce Firea a depus jurământul ca primar general

În 2020, imediat după ce a pierdut primăria generală în fața lui Nicușor Dan, Firea a devenit senator. La scurt timp i-a găsit și lui Godei un post la propriul ei cabinet senatorial, așa cum au informat jurnaliștii de la G4Media, poziție din care l-a concediat abia la începutul acestui an, imediat după ce investigațiile CIM și BdB despre centrele pentru persoane dependente operate de el și de consiliera Gabrielei Firea în Ilfov au fost publicate. 

Godei a mai fost angajat și la clubul de fotbal FC Voluntari, finanțat de Primăria Voluntari, condusă de aproape un sfert de secol de soțul Gabrielei Firea, primarul Florentin Pandele.

Cu toate astea, Pandele a afirmat că nu îl cunoaște pe Godei, conform acelorași jurnaliști de la G4Media. 

Reporterii CIM și Buletin de București au publicat, la începutul anului, o serie de trei investigații despre trei centre pentru persoane dependente operate de Ștefan Godei și o fostă asociată a acestuia, Cristina Dumitra, două în Voluntari și unul în Afumați, județul Ilfov. 

Cinci luni mai târziu, procurorii DIICOT au realizat, în 4 iulie, o amplă operațiune de eliberare a oamenilor din centrele în care, potrivit investigațiilor de presă, confirmate de ancheta judiciară, erau supuși la rele tratamente.

În apărarea ei, Gabriela Firea declara, în 9 iulie, că Godei, inculpat în acest dosar, nu a fost șoferul ei. „La Primăria Capitalei acest bărbat nu a fost șoferul meu, ci a lucrat ca șofer la Administrativ și pentru alte persoane. Eu am același șofer de 16 – 17 ani, pe care îl cunosc toate instituțiile, toți jurnaliștii, toată primăria, tot Parlamentul”, scria Firea pe Facebook.

„Pe unde a venit Ligia cu mine, la diferite job-uri, în ultimii ani, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea, și pe alți colegi. Ca șofer, ca om bun la toate. L-a sprijinit la început să-și facă o asociație, dar NU a activat în acele centre. (...) Când a apărut primul articol despre cămine, i-am încetat contractul la biroul parlamentar”, scria Firea, tot pe Facebook, cinci zile mai târziu, în 14 iulie.

Presiunea publică iscată de presupusa implicare a sa și a apropiaților săi în afacerea centrelor din Ilfov a forțat-o să demisioneze din Guvern și să se autosuspende, pentru patru luni, din funcțiile de conducere din PSD. 

În 6 noiembrie, Firea a considerat că autosuspendarea din partid s-a încheiat, așa că a revenit în funcțiile de prim-vicepreședinte PSD și președinte PSD București.

Recent, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat Gabriela Firea ar putea să candideze la Primăria Capitalei, adăugând că, în acest moment, nu există o decizie a partidului privind un alt candidat. „Este posibil ca doamna Firea (n.r. - să fie candidatul PSD la Primăria Capitalei). În acest moment nu există altă decizie în interiorul partidului ca să fie un alt candidat. Se fac sondaje, se fac măsurători”, a spus Ciolacu, citat de Agerpres.

De altfel, în luna octombrie filiala PSD București o organizat un eveniment privind pericolele consumului de droguri. Gabriela Firea a fost prezentată public încă de atunci drept președinte al organizației.

Text de: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media) și Bianca Albu (Buletin de București)

În 14 aprilie 2022, unul dintre proprietarii caselor în care, de-a lungul anilor, au funcționat centrele Cristinei Dumitra, cunoștință a prefectului de Ilfov, Simona Neculae, fost avocat, îi scrie acesteia pe whatsapp.

Știa că este prefectul județului, reprezentantul Guvernului în județ, precum și că soțul ei este angajat la Direcția de Asistență Socială Voluntari. „Era logic să-i scriu ei”, explică reporterilor CIM și BdB proprietarul casei.

Răspunsul primit l-a șocat.

I1(Poză anonimizată pentru protecția sursei.)

Înainte ca Simona Neculae să ocupe funcția de prefect, a fost timp de trei ani, din 2019 până în 2021, membru în consiliul de administrație al Trustului de Clădiri Metropolitane București S.A., una dintre multiplele companii municipale înființate de Gabriela Firea. 

În paralel, soțul ei, Dănuț Marian Neculae, a fost directorul medical al Spitalului de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Theodorescu - spital aflat în subordinea Consiliului General Municipal București-, iar mai apoi director general adjunct la Compania Municipală Medicală București - o altă societate înființată în timpul mandatului lui Firea.

I2

În același an în care soția lui a devenit prefect, adică în 2022, Marian Neculae a început să lucreze ca inspector la Direcția de Asistență Socială Voluntari - una dintre instituțiile statului responsabilă să verifice condițiile din centrele pentru persoane cu dizabilități sau vârstnici. Mai mult, a început să profeseze ca medic la Societatea Medicala Vol SRL, companie finanțată de „instituția primarului” Florentin Pandele.

I3

Funcțiile pe care familia Neculae le-au avut în instituțiile sau companiile subordonate cuplului de primari Firea-Pandele le-a adus un câștig de aproape 600.000 de lei. 

Legăturile profesionale merg înapoi până prin anul 2012, când avocata Simona Neculae a apărat în instanță Ecovol S.A. - o altă societate în subordinea lui Florentin Pandele. În anul următor, ea a fost angajată de primarul din Voluntari pentru a-l scăpa de plata a 5.000 lei daune către un om de afaceri, conform avocatura.com.

Mai mult, în 2014, actuala prefectă Simona Neculae a fost și avocata Tudor Imob Media SRL, firmă în care au fost asociate atât Gabriela Firea însăși, cât și consiliera și prietena ei cea mai bună, Ligia Gheorghe, vicepreședinta asociației care deținea două dintre centrele investigate acum de DIICOT.  

I4

Prietenia pare însă chiar mai veche. La nunta primarului Pandele cu Gabriela Firea, lângă tortul-kitsch în formă de vapor, chiar lângă miri și nași (Gigi Becali și soția sa), semn că e un invitat de seamă, apare însăși Simona Neculae. 

I5

Susținerea pe care Simona Neculae o are pentru Gabriela Firea și Florentin Pandele nu e un secret. Pe pagina ei personală de Facebook are zeci de distribuiri și mesaje de apreciere față de cuplul de primari.

I6.1

I6.2

I6.3

I6.4

Chiar și după izbucnirea scandalului, prefecta s-a poziționat evident de partea Gabrielei Firea: în 9 iulie a distribuit mesajul ministrului Firea în care aceasta acuza că este o victimă a unei campanii de denigrare, cu mesajul: „Pentru toți care doresc să cunoască adevărul!”.

I7

Reporterii CIM și BdB au contactat-o pe Simona Neculae pe whatsapp joi, 13 iulie. Am adresat o primă întrebare în scris, așa cum a solicitat. În loc de răspuns, am primit invitația de a transmite întrebarea nu pe whatsapp, ci pe adresa oficială de mail a prefecturii, cu promisiunea că vom avea răspuns în 24 de ore.

I8

Am transmis pe email aceeași întrebare, precum și alte câteva, la ora 19.19 în aceeași zi.

Până la momentul publicării acestei știri, prefectul sau instituția sa nu au transmis răspunsurile cerute.

Sănătate publică a la Ilfov: DSP-ul care se încăpățâna să nu vadă nimic

Prima reclamație despre problemele din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz a ajuns la Direcția de Sănătate Publică Ilfov (DSP Ilfov)  pe 15 noiembrie 2021. Cam în aceeași perioadă în care vecinii au înaintat sesizări și la celelalte instituții publice care au susținut că nu știau despre neregulile din cămin. 

„Am constatat că în demisolul clădirii sunt cazați un număr mare de minori cu dizabilități fizice și psihice. Demisolul nu este luminat și aerisit corespunzător și deseori se aud zgomote, țipete etc.”, au transmis atunci vecinii instituției subordonată Ministerului Sănătății.

Câteva zile mai târziu, mai mulți vecini înaintează încă o sesizare către DSP Ilfov. Luna următoare, asociația condusă de Ștefan Godei primește de la DSP o amendă simbolică de 1.000 lei pentru că „nu se poate face dovadă însușirii noțiunilor fundamentale de igienă” de către angajații centrului. 

I9

Business-ul continuă nestingherit, ba primește și autorizația sanitară 

Cam tot atunci, vecinii primesc și un răspuns oficial, pe care apare antetul Ministerului Sănătății, semnat de directorul DSP Ilfov, Negulescu Teodor Gabriel - unul dintre primele capete care au căzut după ce a izbucnit scandalul „lagărelor” groazei. „În ceea ce privește îngrijirea și supravegherea acestora (n.red. beneficiarilor), nu s-au constatat neconformități”, susținea acesta. 

În ciuda tuturor reclamațiilor, pe 13 decembrie 2021, centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz primește autorizație sanitară de funcționare. 

La început de 2022, vecinii angajează un avocat și trimit două adrese stufoase, una în prima lună a anului și încă una în iunie, unde detaliază multiplele probleme pe care le-au observat de-a lungul timpului. 

Menționează inclusiv faptul că în centru s-a răspândit o epidemie de râie, care nu este ținută sub supraveghere. 

DSP revine și mai dă o amendă. De data asta de 3000 de lei, pentru „neefectuarea determinărilor de zgomot dispuse”. Asta e tot ce a găsit inspectorul DSP în centrul care, un an mai târziu, a ajuns să fie cunoscut drept „azilul groazei”.

Vecinii dau în judecată instituția coordonată de Ministerul Sănătății, care se apară în instanță și spune că „nici un beneficiar nu este decăzut din drepturi”. 

Din nou, business-ul continuă nestingherit, deși, după cum reiese din referatul de arestare întocmit de procurorii DIICOT, beneficiarii erau puși să care găleți cu fecale prin centru, pentru că respectiva casă avea probleme mari cu instalația de canalizare.

Internele, varianta de Ilfov

După ce, în toamna anului 2021, vecinii văzuseră de nenumărate ori poliția venind la poarta centrului Sfântul Gabriel cel Viteaz care funcționa în casa de lângă ei, în 17 ianuarie scriu Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov o sesizare cuprinzând toate elementele identificate de ei cu privire la ce se întâmplă peste gard de curtea lor.

În adresa către polițiștii ilfoveni, vecinii scriu că din centru se aud „zgomote puternice care sugerează suferința și/sau agresivitatea persoanelor aflate acolo: țipete, urlete extrem de puternice”.

În plus, polițiștii sunt informați de tentative de evadare a beneficiarilor din centru, situație ce le provoacă vecinilor o stare de teamă și pericol, astfel că cer polițiștilor un control.

I10.1

I10.2

I10.3

I10.4

Urmează multiple reclamații la poliție. Una dintre ele, făcută de unul dintre vecinii la 112 în 25 aprilie 2022, acesta reclamând că beneficiarii din centru au aruncat cu un obiect în curte la el.

În 6 iunie, după o nouă cerere adresată poliției județene Ilfov, primesc și raportul de intervenție: polițiștii i-au pus în vedere unei femei care lucra în centru să-i supravegheze mai bine pe beneficiari, iar aceasta „și-a luat angajamentul că această situație nu se va mai întâmpla”. 

I11.1

I11.2

Din adresa care însoțește respectivul proces-verbal rezultă că toate plângerile vecinilor au fost înaintate Poliției Voluntari.

Vecinii care tot reclamau nu știau atunci că unul dintre arestații din acest dosar, Ovidiu Dumitra, patronul din acte al „lagărului Cristinei”, fusese polițist chiar la IPJ Ilfov, iar soția lui și „creierul” afacerii, Cristina Dumitra, a avut în trecut o intersecție de afaceri cu boss-ul centrului de lângă ei, Ștefan Godei.

Și alții știau. Toți știau!

Petiții cu detalii despre dramele trăite de beneficiarii din centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz au mai fost transmise, în 2021 și 2022, și altor instituții. Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu Ilfov, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), toate au aflat despre problemele grave din centru din petițiile transmite de vecini (fiecare dintre aceste petiții subliniind, logic, aspectele ce țin de specificul fiecărei instituții sesizate). 

Toate documentele care confirmă acest fapt sunt în posesia jurnaliștilor CIM și Buletin de București.

Toți au știut, dar nimeni nu a făcut nimic pentru acești oameni.

Așa a eșuat statul român la Ilfov.

Nela Vica Andrieș (fostă Vrînceanu), sora ministrului Gabriela Firea, a lucrat efectiv, din aprilie și până în decembrie 2021, când a devenit chiar șefă de serviciu, la Direcția de Asistență Socială (DAS) a Primăriei Voluntari conduse de cumnatul ei, Florentin Pandele, primar de Voluntari. 

În această perioadă de nouă luni, colegii acesteia au făcut șapte controale într-unul dintre „lagărele” Cristinei Dumitra, parte dintre centrele pentru persoane dependente din Ilfov investigate acum de DIICOT.

Nu știm ce rezultate au avut controalele, cert este că centrul a continuat să funcționeze, cu toate că în lunile imediat anterioare, în perioada februarie 2020 - martie 2021, deci într-un an și două luni, conform documentelor obținute de Centrul de Investigații Media (CIM) și Buletin de București (BdB), în acest centru au murit cel puțin 21 de oameni. 

Fiecare deces a fost trecut în „caietul de prezență” lăsat în urmă de patroana centrului în timpul mutării intempestive din aprilie 2022, când Cristina Dumitra și-a luat, cu autobuze și ambulanțe, toți beneficiarii și s-a mutat la cinci minute distanță, pe strada Camil Petrescu 5-7. Toate detaliile activității acestui centru, inclusiv documentele despre decese și rele tratamente, au fost date publicității în 8 februarie de reporterii CIM și BdB. Investigația a fost preluată simultan și de Libertatea.

Reporterii CIM, BdB și Libertatea au obținut acum, la capătul unei zile de insistențe și așteptare în fața sediului din Voluntari al Direcției de Asistență Socială (DAS) Voluntari, documentul care confirmă aceste controale.

Reporteri la DAS Voluntari. Foto: Vlad Chirea, Libertatea
(Foto: Vlad Chirea, Libertatea)

În 9 iulie 2023, ministrul Familiei, Gabriela Firea, scria pe Facebook că sora sa, Nela Vica Andrieș, „NU A CONDUS VREODATĂ un serviciu social care avea atribuții în Voluntari sau Ilfov în cazul bătrânilor, a persoanelor cu dizabilități” (n. red.: sublinierea cu majuscule îi aparține Gabrielei Firea).

Conform unui răspuns oficial obținut de reporterii Libertatea, CIM și BdB de la DAS Voluntari, în perioada în care a lucrat la această instituție, Nela Vica Andrieș a fost mai întâi „inspector principal” la Compartimentul Strategii, Programe, Proiecte, Parteneriate, Relații cu ONG din cadrul Serviciului pentru Protecția Copilului și Tineret din instituție, după care a devenit șefa serviciului Asistență și Protecție Socială. 

În prima calitate, cea de inspector principal, prima atribuție a sa, conform fișei postului, era „elaborarea de proiecte, programe, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea de programe de asistenţă socială destinate copiilor, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, oricăror alte persoane aflate în stuaţie de risc” (n. red.: sublinierea cu bold ne aparține).

Totodată, prin fișa postului sora Gabrielei Firea era responsabilă și de „consilierea și îndrumarea „organismelor private” de asistență socială, adică fix de centrele private din Voluntari care acum au ajuns să fie investigate de DIICOT. 

I1.1

I1.2

I1.3

În aceeași fișă a postului, la al treilea punct indicat în răspunsul DAS, inspectorul principal Nela Vica Andrieș avea de „elaborat” proiecte și programe „pentru sprijinirea persoanelor aflate în dificultate”. 

Totodată, aceasta trebuia să monitorizeze (punctul zece), împreună cu serviciile de specialitate din cadrul instituţiei, „serviciile sociale comunitare prestate categoriilor de persoane defavorizate ale oraşului Voluntari, în colaborare cu O.N.G - urile care activează în domeniul social sau direct de către acestea, prin subcontractare de servicii în baza legilor speciale din domeniul asistenţei sociale”, precum și să se ocupe de „culegerea informaţiilor necesare pentru realizarea materialelor”. 

Curiosul caz al bugetarei Nelei Vica Andrieș, cumnata primarului Pandele

Cireșului e o stradă îngustă și înfundată din Voluntari, trasată parcă pentru o singură instituție. Dacă n-am fi în câmpia Bărăganului, aleea cu pretenții de stradă ducea la castelul de pe deal. Așa arată Direcția de Asistență Voluntari, aflată în subordinea Primăriei Voluntari. Ori, cum scrie peste tot, nu Primăria, ci Instituția Primarului, căci totul la Voluntari se încăpățânează să fie altfel.

Clădirea are trei etaje și e ridicată în stilul heirupist al marginii de București. Casa-bloc cu trei etaje de pe câmpul din Voluntari aparține unui fost consilier al primarului Pandele, Iulian Constantinescu, și este închiriată Direcției pe un preț „cam mare”. Nici măcar cele două balustrade dinspre intrarea principală în instituție nu sunt identice. 

Pe garduri sunt cocoțați vulturi de beton, în grădiniță e o remorcă, băile din interior sunt întortocheate și înguste.

Aici a lucrat, conform răspunsului oficial al DAS, din 2018 în 2023, Nela Vica (Vrînceanu) Andrieș, sora Gabrielei Firea. 

Așa ar rămâne în arhive, pentru că ea a avut raporturile de muncă suspendate între august 2018 și aprilie 2021, dar și „suspendate la cerere” între ianuarie 2022 și februarie 2023. 

Exact. Practic, imediat ce a câștigat concursul pentru poziția de inspector principal la DAS Voluntari, cumnata primarului și-a suspendat postul, nemuncind acolo deloc aproape doi ani.

Așadar, din 54 de luni, sora Gabrielei Firea a lucrat opt luni întregi, mai 2021-decembrie 2021.

56.000 lei a câștigat Nela Vica Andrieș în cele opt luni la DAS, adică 7.000 lei pe lună, conform declarațiilor de avere.

Mai apoi, în decembrie 2021, Nela Vica Andrieș a ajuns șefa Serviciului de Asistență și Protecție Socială a DAS.

Paradoxal, o lună mai târziu, în ianuarie 2022, Nela Vica Andrieș își suspendă din nou contractul de muncă, de data asta la cerere, pentru mai bine de un an. 

Revine la serviciu la DAS undeva în luna februarie 2023, imediat după ce BdB și CIM au publicat seria despre centrele din Ilfov care acum fac obiectul unei ample investigații a procurorilor DIICOT, doar pentru câteva zile, însă. În aceeași lună, conform documentului, sora ministrului Firea și cumnata primarului Pandele este transferată la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Ilfov.

Negocieri pe Legea 544

Reporterii au mers, marți, puțin după ora 11.00, la sediul DAS Voluntari pentru obține informațiile clare despre activitatea și atribuțiile Nelei Vica Andrieș la DAS Voluntari, solicitând o discuție on the record cu directoarea instituției. 

Pentru o informație ce putea fi transmisă verbal, lucru prevăzut chiar de Legea 544/2001, reprezentanții DAS au schimbat liniile ca la hochei.

Au început cu portarul, a urmat un inspector, apoi o reprezentantă de la resurse umane, înlocuită de o alta. Toți au transmis că directoarea Daniela Lazăr, deși este în instituție, nu poate sta de vorbă, fiind ocupată, și că presa ar trebui să meargă la Primărie, pentru că DAS nu are purtător de cuvânt. 

Apoi, după îndelungi parlamentări, Direcția a convenit că va răspunde până la finalul programului și va înmâna răspunsul reporterilor. Dar în scris. 

„Se ocupă fetele”, a transmis și Lazăr la unicul contact cu reporterii, ieșirea din clădire. Întrebată cum se face că a semnat pentru Florentin Pandele un document în jurul orei 23:15 cu o zi înainte, ea n-a comentat. S-a urcat în mașina care o aștepta și a plecat.

I1.4(Foto: Vlad Chirea, Libertatea)

Spre seară, după mai bine de cinci ore de așteptat pe scările de la intrarea în sediul DAS, reporterii au primit răspunsul la întrebări. 

După încheierea programului, când, în jurul orei 16:30, cei mai mulți dintre foșii colegi ai cumnatei lui Pandele s-au urcat în mașini, de la Opel la Range Rover, și au plecat de la serviciu.

„Șopârlele” din răspunsul DAS

Cum a ajuns sora ministrului Firea la DAS? Prin concurs, răspunde Direcția, fără să amintească și câte persoane au participat la el, deși jurnaliștii au cerut explicit informația.

Nici motivele suspendărilor de contract ale funcționarului Nela Vica Andrieș, deși solicitate, nu au fost incluse în răspuns. 

Despre cele șapte controale la unul dintre „lagărele Cristinei”, DAS Voluntari afirmă că Serviciul Asistență și Protecție Socială, pe care Nela Vica Andrieș a ajuns să-l și conducă în decembrie 2021, le-a făcut la „căminele care au avut sediul în orașul Voluntari, B-dul Eroilor, nr. 90, județul Ilfov”.

Chiar dacă în răspunsul oficial al DGASPC este trecută adresa „Bulevardul Eroilor 90, Voluntari”, ziariștii au cerut detalii despre doar patru locații din Ilfov, una dintre acestea fiind în Bulevardul Eroilor 96. Aici a funcționat centrul Cristinei Dumitra sub mai multe firme succesiv, deci de-aici pluralul din răspunsul DAS. 

În plus, din  informațiile și documentele consultate de reporteri, la adresa Bulevardul Eroilor 90 nu a funcționat niciodată vreun cămin de bătrâni. 

Am mers, totuși, din nou pe teren, miercuri. În Bulevardul Eroilor 90 se află o casă bătrânească în care nu putea exista vreun centru, astfel că avem, logic, de-a face cu o eroare în documentul ce ne-a fost transmis.

I2.1

i2.2

Reporterii au mai găsit și alte documente care contrazic informațiile primite de la DAS. Mai exact, sora Gabrielei Firea, pe când purta încă numele de familie Vrânceanu, a fost inspector la asistența socială din subordinea cumnatului ei încă din 2017, deși instituția vorbește de angajarea ei abia în 2018. 

Declarațiile de avere și interese completate de ea dovedesc clar acest lucru.

I3

Reporterii au încercat să ia legătura cu Nela Vica Andrieș pentru a-i adresa întrebări în legătură cu activitatea sa profesională la DAS. Telefonul părea închis, nu pare să folosească whatsapp (sau poate l-a setat astfel încât să nu poată fi văzută decât de propriile-i contacte din agendă), așa că i-am transmis mesaje sms. Până la momentul transmiterii acestei știri nu am primit niciun răspuns. În cazul în care vom primi punctul de vedere al doamnei Andrieș, îl vom publica.

 

UPDATE: Joi, la ora 11.19, pe emailul reporterului CIM a fost transmis un drept la replică din partea DAS în legătură cu informațiile prezentate în acest material de presă.

Deși în răspunsul DAS la întrebările adresate de reporteri funcționarii fac ei înșiși diferența între „anchete sociale”, despre care afirmă că sunt 522, și „anchete în cadrul căminelor” din Eroilor 96, reprezentanții DAS insistă pe „confuzia gravă” pe care am fi făcut-o între „control”, cuvânt care nu apare în documentul primit, și „anchetă socială”.

Al doilea motiv de nemulțumire al asistenței sociale din Voluntari este că am afirmat că am insistat și așteptat o zi întreagă pentru a primi un răspuns, când, în realitate, am transmis întrebările pe email la ora 12.10 și am primit răspunsurile la ora 16.50. Funcționarii DAS evită să se refere și la cele 58 de minute de „negocieri” cu angajații pentru o discuție cu directoarea DAS care a refuzat să ne primească deși era la serviciu. Conform timestamp-ului unei fotografii realizate de colegul Vlad Chirea de la Libertatea, cei trei reporteri intră în curtea DAS la ora 11.12.

Cu toate acestea, pentru o corectă și „rotundă” informare a publicului, CIM alege să dea curs solicitării DAS. Găsiți mai jos, integral, dreptul la replică al instituției ilfovene, chiar dacă, de exemplu, nu este nici măcar semnat de vreo persoană:

DAS Voluntari

 

 

Reporteri: Bianca Albu (Buletin.de), Răzvan Luțac (Libertatea), Ovidiu Vanghele (CIM), Vlad Chirea (foto-Libertatea)
A contribuit: Cătălin Doscaș, (Buletin de București) 

Primăria Voluntari, Ministerul Muncii (Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Ilfov, Autoritatea Națională de Plăți și Inspecție Socială, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopții, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități), Ministerul Sănătății (Direcția de Sănătate Publică Ilfov), Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov, Inspectoratul pentru Situații de Urgență), Ministerul Mediului (Garda de Mediu), precum și alte instituții ale statului au avut pe masă, cel mai târziu în data de 17 ianuarie 2022, detalii clare despre relele tratamente la care erau supuși beneficiarii dintr-unul dintre cele trei „lagăre” din Ilfov. 

Posibilă lipsă de îngrijire, posibile violențe, precum și posibile nereguli în autorizare și funcționare, toate au fost transmise, pe măsură ce au fost conștientizate, de vecinii oripilați și deranjați tuturor autorităților care aveau competență în rezolvarea acestor probleme .

Centrul de Investigații Media (CIM) și Buletin de București (BdB) vă prezintă, în serial, documentele din care acest fapt rezultă fără echivoc.

Primăria Voluntari

În data de 4 octombrie 2021, Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz semnează contractul prin care „un lot” de aproape 30 de beneficiari aflați în grija Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Sector 3 sunt dați spre îngrijire permanentă în proaspăt înființatul centru din strada Ștefan cel Mare din Pipera, Voluntari.

Primii beneficiari ajung în casa din Pipera a doua zi, în 5 octombrie.

O săptămână mai târziu, în 12 octombrie 2021, deranjați pe mai multe planuri de vecinătatea cu recent înființatul centru pentru persoane cu dizabilități, vecinii încep să petiționeze instituțiile statului. 

Neînțelegând exact ce se întâmplă în casa de lângă ei, la început oamenii dau detalii puține și vagi, ba chiar solicită ei detalii despre legalitatea funcționării acestui centru.

Prima hârtie, la Primărie

În 12 octombrie, așadar, vecinii trimit primul memoriu la Primăria Voluntari, întrebând dacă s-a schimbat destinația imobilului, arătând autorității locale că în casa de lângă ei au apărut „în jur de 20 de persoane cu dizabilități și personal auxiliar aferent”. Aceeași petiție este transmisă și la Direcția de Sănătate Publică Ilfov.

I1

În 14 octombrie 2021, deci două zile mai târziu și la nouă zile de la sosirea în vecinătatea casei lor a primilor beneficiari ai Centrului Sfântul Gabriel cel Viteaz, aceiași vecini trimit o adresă către ANPDCA. Este prima adresă care vorbește despre posibile rele tratamente la care sunt supuși beneficiarii din centru. În acest episod ne vom concentra însă doar pe informațiile primite de Primăria Voluntari și instituțiile subordonate acesteia.

În 24 noiembrie 2021, pentru că nu au primit niciun răspuns în termenul legal de 30 de zile, vecinii au făcut o revenire. 

I2

Între timp, în 5 noiembrie 2021, aceiași vecini semnalează Primăriei Voluntari, printr-o adresă transmisă prin email, disconfortul creat de faptul că vila în care funcționează centrul nu este racordată la canalizare. În condițiile în care acum clădirea adăpostește cel puțin 30 de beneficiari, plus personalul de îngrijire, improvizația cu o fosă septică și o pompă care aruncă dejecțiile în canalul colector din stradă nu mai făcea față. 

I3

În aceeași zi, adresa transmisă prin email primește număr de înregistrare la Primăria Voluntari.

I4

În 9 noiembrie 2021, la o lună și câteva zile de când în casa din Pipera au apărut primii beneficiari, Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz cere Primăriei Voluntari schimbarea destinației clădirii, din locuință în „cămin de îngrijire bătrâni”. Dosarul depus la Primăria Voluntari poartă numărul DI/SIT/74242/09.11.2021. Informația reiese dintr-un răspuns al DSP Ilfov transmis petiționarilor în 8 decembrie 2021, după trimiterea mai multor adrese către instituția sanitară, prima fiind chiar cea din 12 octombrie. 

I5.1

I5.2

În 10 noiembrie 2021, vecinii sesizează din nou DSP Ilfov, relatând că aud țipete și zgomote din interiorul centrului, precum și dese incidente pentru care sunt chemate Poliția și SMURD-ul. Mai mult, vecinii se plâng că ar fi găsit recipiente cu pastile aruncate peste gard la ei în curte.

I6

În 22 noiembrie 2021, Primăria Voluntari primește o nouă adresă. De data asta, din partea unui grup mai mare de cetățeni care locuiesc în vecinătatea centrului. Cu toții se plâng de același miros pestilențial emanat de la improvizația de la canalizare. Aceeași adresă este transmisă și Gărzii de Mediu, precum și DSP Voluntari, căci petiționarii se plâng și că le-ar putea fi afectată sănătatea. 

I7

O zi mai târziu, în 23 noiembrie 2021, vecinii scriu din nou Ministerului Muncii, căruia îi oferă și mai multe detalii despre posibilele rele tratamente la adresa beneficiarilor din centru. Petiționarii se plâng că personalul din centru este insuficient și slab pregătit, că periodic vin ambulanțe și că „din demisolul imobilului se aud țipete, gemete, zgomote de altercații”

I8.1

I8.2

Petiția vecinilor și procesul cu Pandele

După sărbătorile de iarna lui 2021, în 17 ianuarie 2022, asistați deja de o casă de avocatură, vecinii deja disperați întocmesc o adresă-mamut pe care o trimit către toate instituțiile care, potrivit legii, ar fi trebuit să verifice tot ce se întâmplă în centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz de peste gard de ei.

În adresa către Primăria Voluntari, petiționarii scriau explicit că, încă din toamna anului 2021, au sesizat „existența unor zgomote puternice care sugerau suferința și/sau agresivitatea persoanelor aflate în interiorul imobilului (țipete, urlete extrem de puternice)”. Prin același document, solicitau informații despre autorizarea și funcționarea respectivului centru.

I9.1

I9.2

I9.3

I9.4

I9.5

Simultan, aceeași adresă este transmisă și Ministerul Muncii, DSP Ilfov și Poliției Ilfov, precum și altor instituții cu atribuții în verificarea celor ce se petrec în centrul de lângă ei.

În 30 martie 2022, nemulțumiți că nici acum nu au primit niciun răspuns de la instituția condusă de Florentin Pandele, vecinii dau în judecată Primăria Voluntari. Ei solicită instanței să oblige primăria să răspundă adresei din 17 ianuarie, cea în care informau Primăria și că aud cu urechile lor eventualele rele tratamente față de beneficiarii centrului și solicitau informații despre legalitatea înființării și funcționării întreprinderii sociale de peste gardul lor.

În cererea de chemare în judecată, reclamanții vorbesc pe larg despre legăturile între familia Firea-Pandele și persoane implicate direct în administrarea Centrului Sfântul Gabriel cel Viteaz (Ligia Gheorghe, videpreședinte și Ștefan Godei - președinte), precum și persoane care ar fi trebuit să intervină în cazul relelor tratamente la care, considerau ei, ar fi fost supuși beneficiarii centrului (Nela Vica Vrânceanu, sora Gabrielei Firea)

I11.1

I11.2

I11.3

I11.4

I11.5

I11.6

I11.7

I11.8

I11.9

I11.10

I11.11

I11.12

I11.13

I11.14

 

În 9 iunie 2022, într-o întâmpinare depusă la dosarul cauzei (8056/3/2022), primăria lui Pandele, chiar sub sub semnătura acestuia, se spală pe mâini, invocând lipsa calității procesuale, dar dă, totuși, câteva detalii.

Aflăm din respectivul document că Poliția Locală Voluntari, aflată în subordinea primarului Pandele, a primit petiția trimisă primăriei în 23 noiembrie 2021, a înregistrat-o și, fiind vorba de o chestiune legată direct de canalizare, a pasat-o companiei municipale locale Euro ApaVol. 

Nimic despre cererea din 17 ianuarie, în legătură cu care se desfășura, de fapt, procesul.

Mai mult, anexată întâmpinării este și o hârtie din partea Direcției de Asistență Voluntari. În acest document, semnat de Daniela Lazăr, șefa instituției, se afirmă explicit că „nu a fost depusă nicio solicitare privind verificarea autorizațiilor necesare pentru înființarea și autorizarea” respectivului centru.

Complet fals.

Primul punct al petiției vecinilor centrului din 17 ianuarie 2022 către primărie era următorul: „dacă asociația sf gabriel deține autorizațiile necesare pentru înființarea și administrarea unui centru rezidențial pentru persoane adulte cu dizabilități” în casa vecină. 

Prin același document semnat de directoarea Daniela Lazăr, DAS Voluntari se spală pe mâini, spunând că „verificarea condițiilor în vederea obținerii și eliberării auorizațiilor sanitar veterinare și privind prevenirea incendiilor se realizează” de alte instituții.

I10.1

I10.2

I10.3

I10.4

I10.5

I10.6

I10.7

I10.8

În 9 martie 2023, Primăria Voluntari pierde procesul și este obligată să răspundă întrebărilor vecinilor. 

 

Reporteri: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

În spatele abuzurilor din centrele pentru persoane cu dizabilități investigate la începutul anului de reporterii Centrului de Investigații Media (CIM) și Buletin de București (BdB) se află o încrengătură de cumetrii și legături între „abuzatori” și angajații statului care trebuiau să îi oprească pe aceștia. 

Nela Vica Andrieș, fostă Vrânceanu, sora Gabrielei Firea, era șefă la Asistența Socială locală din Voluntari chiar în perioada în care abuzurile aveau loc, arată documentele consultate de reporteri. Imediat după apariția seriei de presă CIM - BdB, sora ministrului Firea  s-a transferat: acum lucrează la DGASPC Ilfov. 

Ministerul Familiei zice că Ligia Gheorghe a fost în conducerea asociației responsabilă de atrocități o perioadă scurtă de timp, însă informațiile publice arată că demisia a avut loc abia anul acesta, nicidecum în 2022.

Imobilele în care funcționează „lagărul” Casa Cora și Asistența Socială a Primăriei Voluntari aparțin aceluiași proprietar, iar patroana Casei Cora este chiar nașa copilului unei inspectoare de la aceeași instituție ilfoveană. 

Chiar și după publicarea investigațiilor, Ministerul Muncii, DGASPC Sector 3 și DGASPC Ilfov au mințit susținând că în centrele pline de abuzuri condițiile pentru beneficiari sunt bune.

Prima măsură luată de Ministerul Muncii la aflarea realității? Să rupă un protocol încheiat cu Centrul de Resurse Juridice (CRJ) prin care experții organizației aveau dreptul să viziteze inopinat centre de genul celor din Voluntari. Unul dintre argumentele pentru decizia radicală are legătură directă cu unul dintre centrele apropiaților ministrului Gabriela Firea.

Celelalte măsuri? Un control la actualul „lagăr” al Cristinei Dumitra, soldat cu amendă de 6.400 de lei, și o circulară în care ministerul cerea respectarea legii.

La cinci luni distanță, un desant-mamut al autorităților, într-un dosar deschis de procurori după apariția seriei de presă CIM-BdB se încheie cu 24 de rețineri. Între ele și președintele Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, care operează două dintre cele trei centre investigate de reporteri. Pe lângă acestea, alte două persoane au fost puse sub control judiciar, una fiind chiar Cristina din „Lagărele Cristinei”, cel de-al treilea centru investigat în seria din Ilfov, care e în prezent însărcinată. 

Acuzațiile care li se aduc sunt teribile: crimă organizată, trafic de persoane, rele tratamente și exploatare a beneficiarilor.

În referatul de arestare întocmit de procurori, un document de 612 pagini consultat de reporteri, absolut toate informațiile publicate în cele trei investigații de presă despre „lagărele” din Ilfov se confirmă la virgulă.

Descinderea instituțiilor de forță ale statului la unul dintre „lagărele” din Ilfov. Sursa: Inquam Photos/Octav Ganea

Când e soră lângă „soră”...

La finalul lunii mai, Gabriela Firea încheia „o săptămână plină de evenimente speciale”: “draga” ei soră mai mare, Vica Nela Andrieș (fostă Vrânceanu), dar și „sora” de la București, Ligia Gheorghe, și-au sărbătorit zilele de naștere. Cele două, sora și „sora”, Nela Vica Andrieș și Ligia Gheorghe (fostă Enache), mai au ceva în comun: au făcut bani din domeniul asistenței sociale, una ca funcționar public, cealaltă ca furnizor privat, arată informațiile reporterilor de investigații.

I1

Vica Nela Andrieș a lucrat la Serviciul de protecție și asistență socială din cadrul Direcției de Asistență Socială Voluntari (DAS) încă din 2017. La început, sora ministrului Firea a fost inspector, dar după o perioadă a devenit șefa Serviciului de Asistență și Protecție Socială din cadrul instituției voluntărene aflate în subordinea directă a cumnatului ei, soțul Gabrielei Firea și primarul de Voluntari, Florentin Pandele. În anul 2022, conform declarației de avere, a câștigat de la DAS aproape 11.000 de lei pe lună.

Această informație le-a fost comunicată reporterilor chiar de directoarea DAS Voluntari, Daniela Lazăr, în timpul unei discuții în biroul acesteia, cândva la jumătatea lunii iunie.

Aceeași Daniela Lazăr, șefa DAS Voluntari, ne-a confirmat - după ce a verificat cu resursele umane ale instituției - că nu mai este șefa Nelei Vica Andrieș din 20 februarie.

Ultima din seria de trei investigații publicate de reporterii CIM și BdB, intitulată „Lagărele Cristinei”, a apărut în 8 februarie. 

În prezent, sora ministrului Firea, Nela Vica Andrieș lucrează la „Serviciul de Incluziune din cadrul Departamentului de Protecția Copilului”, așa cum a comunicat reporterilor Elena Maria Ioniță, persoana responsabilă de comunicarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copiluluii Ilfov (DGASPC IF), în timpul unei discuții cu reporterii la sediul instituției din același oraș ilfovean Voluntari.

I2                                                                                                                                                                                                 Sursă foto: Facebook Gabriela Firea

DAS Voluntari și DGASPC Ilfov sunt însărcinate să se asigure că furnizorii de servicii sociale publice sau private din Voluntari și, respectiv, cele din întregul județ Ilfov își țin beneficiarii în condiții demne, omenești, legale. 

„Au, în principiu, atribuții care se completează. DAS are atribuții în special în ceea ce privește asistența persoanelor vârstnice, care pot avea și o dizabilitate, pe când DGASPC IF are responsabilitatea serviciilor sociale specializate pentru persoanele cu dizabilități”, afirmă Georgiana Pascu, de la Centrul de Resurse Juridice (CRJ).

Am întrebat-o pe Pascu, director de program la CRJ, specializată în 20 de ani de practică în domeniul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități închise în instituții, dacă mutarea Nelei Vica Andrieș de la DAS Voluntari la DGASPC IF ar putea reprezenta o promovare.

„Una este să coordonezi servicii de asistență socială la nivelul unei primării de oraș și alta e să o faci la nivelul unui județ întreg. Deci, la bunul simț, asta ar putea însemna o promovare. Mai important, însă, este că, la nivel local, serviciile de coordonat sunt cele primare, care înseamnă să-l ajuți pe om acasă sau în comunitate, iar la nivelul superior, județean, vorbim despre servicii specializate, care presupun un nivel superior de cunoștințe și responsabilități”, afirmă Georgiana Pascu.

Între furnizorii privați ce ar fi trebuit verificați chiar de oamenii din subordinea Nelei Vica Andrieș la DAS Voluntari se regăsește și Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. 

Timp de mai bine de doi ani, încă de la înființarea asociației, în noiembrie 2020, și până la demisia cerută formal la sfârșit de ianuarie 2023, imediat după prima investigație publicată de CIM și Buletin de București, vicepreședintele Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz a fost, în acte, chiar Ligia Gheorghe, cea mai bună prietenă a ministrului Firea.

Așadar, în timp ce reporterii documentau și relatau problemele grave din centrele din Voluntari, sora Gabrielei Firea, Nela Andrieș, conducea Direcția din instituția de asistență socială locală ce trebuia să verifice condițiile în care operatorii de centre pentru persoane dependente, inclusiv asociația din conducerea căreia făcea parte „sora” surorii ei, Ligia Gheorghe, își găzduiesc și servesc beneficiarii. 

Două feluri de a spăla putina: o promovare și o demisie

Tot în perioada publicării investigațiilor, Ligia Gheorghe, acum consilier al ministrului Familiei Gabriela Firea, a transmis, prin echipa de comunicare a ministerului, că și-ar fi dat demisia din Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz încă din martie 2022. 

A mințit. 

În realitate, Ligia Gheorghe a ieșit din asociație la două zile după ce am publicat prima investigație despre neregulile din centrul asociației ei din Pipera, adică pe 26 ianuarie 2023.

Demisiile din comitetele directoare ale asociațiilor trebuie validate de instanță, iar la momentul în care mâna dreaptă a Gabrielei Firea susținea că a demisionat, în instanță nu exista nicio modificare în acest sens. Dovada demisiei a apărut, în schimb, la început de februarie 2023.

I3

Într-un comunicat oficial al Ministerului Familiei apărut în urma descinderilor DIICOT, instituția afirmă că Ligia Gheorghe nu ar fi știut că asociația nu a înregistrat demisia ei.

„Doamna G. L. a informat instituția că nu a urmărit modul în care asociația a dus la îndeplinire solicitarea sa, demisia fiind un act unilateral. Doamna G. L. a precizat că a aflat cu surprindere, abia când a fost contactată de jurnaliști la finalul anului 2022, că încă figura în acest Consiliu Director. Imediat după a solicitat explicații din partea conducerii asociației și a cerut urgentarea punerii în aplicare a cererii de demisie”, a comunicat ministerul condus de Firea despre consiliera ministrului.

Consiliera ministrului Firea a mințit și în declarația dată procurorilor. Conform surselor CIM și BdB, ea ar fi susținut, în declarația dată în dosar, că unica ei implicare în asociația condusă de Godei a fost să-l ajute la înființare, când avea nevoie de trei oameni pentru a fonda organizația.

Doar că, din informațiile publice, Ligia Gheorghe nu se numără printre fondatorii Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz.

Clădirea DAS Voluntari și clădirea unde funcționează „lagărul” de azi al Cristinei Dumitra au același proprietar

Direcția de Asistență Socială Voluntari funcționează pe strada Cireșului 12 din localitatea ilfoveană Voluntari, o stradă înghesuită care se înfundă și pe care cu greu pot trece două mașini simultan. După clădirea gri, de trei etaje, începe câmp cât vezi cu ochii. 

Construcția nu aparține primăriei, ci este închiriată de la un cetățean pe nume Iulian Constantinescu, fost consilier local la Voluntari. Chiria costă municipalitatea din Voluntari aproape 3.000 de euro lunar, la un cost de 6 euro/metru pătrat. 

I4

O angajată a DAS Voluntari a admis la discuția cu reporterii că i se pare o chirie scumpă. De acord cu dânsa: un metru pătrat din zona Casei Presei Libere - cam cea mai scumpă zonă din București - , de exemplu, se închiriază cu trei sferturi din acest preț: 4,5 euro/lună. 

Pe același Iulian Constantinescu îl găsim însă și în actele casei în care acum funcționează „Lagărul Cristinei”, pe numele oficial „Casa Cora”, un centru pentru îngrijire și asistență din Voluntari unde reporterii au găsit dovezi și mărturii ale unor groaznice tratamente la care erau supuși beneficiarii. 

I5

Acest centru este gestionat de Cristina Maria Dumitra (fostă Mareș), o fostă asociată a președintelui Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, Ștefan Godei. Soțul său este fost polițist la IPJ Ilfov și el este patronul din acte al afacerii. 

Chiria lunară pe care o primește Constantinescu de la firma familiei Dumitra pentru „Casa Cora” este de 7.000 de euro. 

Înainte să închirieze sediul de pe Cireșilor, unde funcționează și acum, DAS Voluntari a fost aproape să închirieze chiar „vila Gerbera”, casa care a găzduit unul dintre „lagărele” Cristinei Maria Dumitra înainte de a se stabili la „Casa Cora”, cea „călcată”, în 4 iulie, de alaiul de autorități și zeci de ambulanțe condus de procurorii DIICOT.

La vizionare și pentru discuțiile privind închirierea, care până la urmă nu s-au finalizat pozitiv, din partea instituției a participat chiar Nela Vica Andrieș, sora ministrului Firea, care atunci era „ceva șefă” la DAS Voluntari, potrivit surselor CIM și BdB.

Cumetria socială: Cristina Dumitra, creierul afacerilor din „Lagărele Cristinei”, i-a botezat copilul unei inspectoare de la DAS 

La finalul lunii ianuarie, exact în perioada în care publicam seria de investigații despre ororile din centrele din Ilfov, Cristina Dumitra a devenit nașa copilului unei inspectoare asistent din cadrul Direcției pentru Asistență Socială Voluntari pe nume Mariana Tudor.

Cu alte cuvinte, s-a „înrudit” fix cu o angajată a instituției care ar fi trebuit să monitorizeze centrul pentru persoane dependente pe care îl conducea. 

„Le mulțumim din suflet nașilor pentru că sunt alături de noi, că au făcut un botez foarte frumos, cu foarte multe surprize.”, a scris atunci Mariana Tudor pe Facebook, tag-uindu-i pe soții Dumitra. 

I6

Aflați în biroul directoarei DAS Voluntari, reporterii au încercat să afle dacă conducerea și departamentul juridic al instituției e la curent cu legăturile dintre patroana Casei Cora și angajata direcției. 

           Reporter: Această doamnă Cristina are un copil. Copilul este botezat de cineva care lucrează la DAS Voluntari. O doamnă. Știați asta?
           (...)                                                                                                                                                                             
           Directoarea DAS, Daniela Lazăr: Dar nu cred că l-a botezat ea. Cred că domnii spun de cui i-a botezat ea.          

Desigur, cele două femei din conducerea DAS Voluntari au insistat asupra faptului că aceste legături nu au influențat nicidecum modul în care DAS și-a îndeplinit atribuțiile față de centrul Cristinei Dumitra. 

Instituțiile mincinoase ale statului

La începutul acestui an, Centrul de Investigații Media (CIM) și Buletin de București publicau o serie de investigații vizând trei centre private pentru persoane cu dizabilități grave din Ilfov, județul campion la investiții de acest gen.

Două dintre centre, unul aflat în Voluntari și altul în Afumați, erau business-urile private al unui ONG condus, până la momentul publicării seriei de presă, de Ligia Gheorghe, cea mai bună prietenă și consiliera Gabrielei Firea, ministrul Familiei și soția baronului de Voluntari, „eternul” primar Florentin Pandele. Cel de-al treilea centru o avea în spate pe o “specialistă” în acest business, o femeie pe nume Cristina Maria Dumitra, fostă parteneră de afaceri a asociatului consilierei Gabrielei Firea, acum măritată cu un polițist de la IPJ Ilfov.

Echipele de monitorizare ale Centrului de Resurse Juridice (CRJ) care le-au vizitat au constatat încălcări serioase ale drepturilor persoanelor găzduite în toate cele trei centre, iar reporterii CIM și Buletin de București au descoperit dovezi despre tratamente inumane la care beneficiarii erau supuși. În dosarul penal deschis de procurori după seria de investigații de presă, Godei și Cristina Dumitra sunt indicați drept liderii a două grupuri infracționale organizate care chinuiau persoane dependente pentru a încasa banii plătiți de stat și, uneori, de rudele acestora, în schimbul unei iluzorii îngrijri.

Cu toate că sunt finanțate total sau parțial din bani publici prin contracte cu direcții de asistență socială și cu toate că obiectul lor de activitate este unul sensibil, multele autorități ale statului - fie locale, fie centrale - care ar fi trebuit să le verifice, sau să se autosesizeze, nu păreau să știe nimic.

Chiar și după publicarea investigațiilor care scoteau la iveală tratamente inumane în cele trei centre pentru persoane cu dizabilități din Ilfov, instituțiile statului care au pompat bani în aceste afaceri au părut să încerce să mușamalizeze realitatea. 

Reporterii BdB și CIM au întrebat Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 (DGASPC S3) și DGASPC Ilfov, instituțiile care au trimis oameni în aceste centre, ce s-a schimbat după publicarea investigațiilor de presă care au scos la iveală tratamentele inumane.

DGASPC S3, care plătea lunar 30.000 EURO asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, ne-a spus încă din februarie că lucrurile s-au îmbunătățit. Pe hârtie, situația părea roz: „spațiile sunt îngrijite, curate, igienizate”, „beneficiarii au fost angrenați în workshop-uri de artizanat și decorațiuni”, „meniurile întocmite sunt echilibrate și diversificate”. 

I7

În 4 iulie, cu ocazia puternicei intervenții a autorităților, Mihaela Ungureanu, șefa DGASPC Sector 3, a ajuns să dea cu subsemnatul în fața procurorilor. Este acuzată că a favorizat asociația lui Godei, „furajând” centrul acestuia cu beneficiari și, implicit, cu banii serioși plătiți de instituția ei pentru îngrijirea acestora.

Și DGASPC Ilfov susține la fel: „La toate vizitele beneficiarii erau echilibrați psihic, într-o stare fizică bună, cu un aspect vestimentar îngrijit [...], dormitoarele, băile, sala de mese și spațiile comune erau curate”. 

I8

În fapt, cercetările organelor de justiție arată, însă, altceva. „Începând cu luna noiembrie 2020, în județul Ilfov, ar fi fost constituite două grupuri infracționale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile, exploatarea victimelor fiind realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate a acestora, prin constrângere și exercitare de acte de violență fizică.”

Deși condițiile inumane relatate pe larg de reporteri au fost constatate la virgulă și de procurorii care au descins ieri la cele trei centre din Ilfov, Ministerul Muncii are o altă variantă. Ministrul Marius Budăi (PSD) susține că încă de la finalul anului trecut, atunci când centrele lui Godei și Dumitra ar fi fost controlate de mai multe instituții ale statului, neregulile ar fi fost fost remediate. 

„Menționăm că, potrivit documentațiilor primite de ANPDPD, măsurile și recomandările stabilite prin rapoartele de monitorizare și control au fost raportate ca fiind îndeplinite.”, adaugă Ministerul Muncii în comunicatul de presă.

Primul reflex al lui Budăi după publicarea articolelor de presă, unul totalitar: să dispară CRJ-ul

Prima reacție a Ministerului Muncii, condus de pesedistul Marius Budăi, după ce reporterii au publicat, în ianuarie-februarie, seria despre centrele din Ilfov a fost să taie accesul monitorilor independenți ai CRJ în astfel de instituții.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) se ocupă de 20 de ani cu monitorizarea independentă a modului în care persoanelor instituționalizate în astfel de centre le sunt respectate drepturile omului. În această calitate, în baza unor convenții internaționale la care România este parte, CRJ are încheiate protocoale cu Ministerul Muncii, dar și cu Ministerul Public, documente care le permit echipelor CRJ să monitorizeze inopinat modul în care oamenii ținuți în aceste centre sunt ținuți și îngrijiți.

În data de 31 martie 2023, Ministerul Muncii a transmis CRJ, chiar sub semnătura ministrului, că denunță unilateral protocolul, invocând, în mare, că CRJ ar avea o colaborare mai bună cu presa decât cu instituțiile statului și acuzând că anumiți „reprezentanți CRJ” ar fi pretins că sunt angajați ai Ministerului Muncii pentru a-și „facilita” intrarea în acest tip de centre.

În replică, CRJ a cerut detalii despre motivele din spatele măsurii drastice aplicate de ministrul Budăi împotriva organizației.

Într-un răspuns semnat tot de însuși ministrul Budăi, transmis CRJ în 13 aprilie, acesta dezvoltă câteva considerații legale, după care amintește câteva situații punctuale pe care le reproșează organizației. Între ele, și faptul că ar fi publicat imagini din centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz din Voluntari, centru operat de apropiații Gabrielei Firea. Monitorii CRJ sunt acuzați că în imagini s-ar vedea fețele beneficiarilor, lucru ilegal din perspectiva protecției datelor personale. 

Un gest premeditat?

„Într-o conferința organizată cu directorii de DGASPC-uri din toata tara în 21 aprilie, deci la câteva zile după această comunicare cu ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, secretarul de stat care se ocupă de domeniul asistenței sociale, i-a anunțat pe aceștia că i-a scăpat de CRJ, după investigațiile voastre de presă despre centrele din Ilfov, iar directorii de DGASPC-uri s-au ridicat în picioare și au aplaudat energic, semn că CRJ le stă ca un ghimpe în coaste”, a relatat Georgiana Pascu, directorul programului pledoarie pentru demnitate al CRJ.

Amendă simbolică și circulara Ministerului Muncii

Cumva contrafactual, Ministerul Muncii a anunțat ruperea protocolului cu CRJ la o lună și ceva distanță de la un control la unul dintre centrele documentate, control la care a participat și o instituție din subordinea sa: Inspecția Muncii. Acest control la „Casa Cora”, centrul despre care reporterii au relatat în „Lagărele Cristinei”, s-a soldat cu o amendă de 6400 de lei.

Imediat după acest control, ministerul a mai emis și o circulară către furnizorii de astfel de servicii, în care, practic, îi îndeamnă să respecte legea. 

Și-atât.

Câteva luni mai târziu, un alai de zeci de ambulanțe, însoțite de polițiști și pompieri, veneau să preia toți beneficiarii care, conform declarațiilor oficiale, erau abuzati și exploatați inclusiv prin înfometare. 

Exploatarea victimelor a fost realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate a acestora, prin constrângere, înfometare și violență fizică, se arată în comunicatul de presă emis de Poliția Română.

„De asemenea, exploatarea ar fi fost realizată și prin lipsirea de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa/neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, prin lipsa îngrijirii și asigurarea igienei beneficiarilor care nu aveau capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, concomitent cu ținerea acestora în stare de aservire față de membrii grupurilor infracționale organizate, în vederea obținerii de către liderii grupărilor și de către ceilalți membri a unor foloase patrimoniale pe nedrept”, afirmă poliția, care vorbește și de un prejudiciu estimat la peste un milion de euro.  

Beneficiarii au fost scoși din centre și duși în mai multe spitale din Capitală, unde se află în grija unui personal medical de specialitate, inclusiv psihologi și specialiști în consilierea psihologică a victimelor.

Reacția Ministerului Familiei condus de Gabriela Firea

Gabriela Firea susține că „nu are implicare în acest caz și nu a avut cunoștință de activitatea centrelor și a asociației menționate în această anchetă.” Mai mult, într-un comunicat de presă emis de Ministerul Familiei și Egalității de Șanse aceasta precizează că „afirmațiile privind legătura dintre ministrul Gabriela Firea și doamna G. L., alta decât cea de prietenie și colegialitate, sunt tendențioase și au rolul de a deforma realitatea.” 

În realitate, însă, Firea are mai multe legături cu asociația care abuza zeci de persoane. Pe lângă strânsa prietenie cu vicepreședinta Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, ea era apropiată și de președintele ONG-ului, Ștefan Godei, reținut după marea operațiune din 4 iulie. 

De-a lungul timpului, Godei a apărut în mai multe poze alături de Firea, încă din 2014. Ani mai târziu, același Ștefan Godei apare în fotografii ca un soi de bodyguard al Gabrielei Firea. 

Conform surselor CIM și BdB, Godei a fost angajat în mandatul de primar al Gabrielei Firea șofer la Primăria Capitalei.

Fost vicepreședinte al Organizației Tineretului Social Democrat Ilfov în 2013, Godei ajuns suficient de apropiat de familie Firea Pandele încât să participe a participat la botezul fiului acestora, petrecere ținută la hotelul finului lor, Robert Negoiță.

Ridicat la marea descindere din 4 iulie, Godei și fratele său sunt acum arestați pentru 30 de zile pentru niște acuzații terifiante.

I9

În plus, sora ei, Nela Vica Andrieș, avea în fișa postului chiar grija pentru ce se întâmplă în aceste centre, în calitate de angajată la serviciul de asistență socială din primăria Voluntari condusă de soțul ei, Florentin Pandele.

Reacțiile Guvernului 

A doua zi după descinderea-mamut a autorităților la centrele din Ilfov, alți doi oficiali cu funcții înalte în Guvern au dat declarații. 

Unul dintre ei este Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor de Interne, care a declarat că „a fost o anchetă complexă, a durat ani de zile, din câte știu”. 

Nu știe deloc bine. Investigația procurorilor a început imediat după publicarea articolelor pe BdB și CIM, adică în februarie. 

Chiar autorii seriei de investigații au fost primii audiați de procurori în ambele dosare, și în cel instrumentat de DIICOT, și în cel deschis de procurorii Parchetului Judecătoriei Buftea, cu o săptămână mai devreme decât procurorii DIICOT.

Argumentul suprem: în referatul procurorilor pentru arestarea celor 24 de persoane reținute la descindere se precizează clar că autosesizarea a avut la bază investigațiile CIM și BdB și rapoartele publice ale CRJ.

Declarația mincinoasă a ministrului a venit ca răspuns la nemulțumirea publică cu privire la durata prea mare de timp scurs de la momentul publicării investigațiilor de presă și până la marea operațiune din 4 iulie. 

Câteva ore mai târziu, prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a spus pe Facebook că este „revoltat de ororile la care au fost supuși bătrânii internați în centrele rezidențiale de îngrijire și asistență socială” și că este inadmisibil ca asemenea lucruri să se întâmple în România zilelor noastre. 

Totuși, Ciolacu a omis să menționeze că implicată în afacerea cu persoane cu dizabilități este chiar consiliera unui ministru din Guvernul său, Gabriela Firea, cea care îi este și prim-vicepreşedinte în PSD, partidul pe care actualul premier îl conduce.  

Prim-ministrul Ciolacu a mai solicitat public controale la toate căminele de bătrâni din țară. 

Lui Ciolacu i s-a alăturat, la scurt timp, și președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, proaspătul șef al Nelei Vica Andrieș, sora Gabrielei Firea. Și acesta a cerut, tot pe Facebook, un control, de această dată la DGASPC Ilfov, instituția din subordinea sa care trebuia să știe despre toate ororile din „lagărele” Ilfovului investigate astăzi de procurori.

Cel puțin unul dintre cei despre care procurorii afirmă că fac parte din grupuri criminale organizate este Andrei Răzvan Țicu, șef de serviciu la DGASPC Ilfov.

Epilog

La nici o săptămână de la publicarea celei de-a treia anchete de presă din seria CIM - BdB, firma care deține Casa Cora, „lagărul” actual în spatele căruia se află Cristina Dumitra - firmă care aparține, în acte, soțului ei, fostul polițist ilfovean Ovidiu Dumitra - și-a adăugat, în 14 februarie, un nou obiect de activitate: pompe funebre. 

Asta pentru a-i putea permite să încaseze ajutorul de înmormântare pentru beneficiarii care mor, aproape șapte mii de lei. 

În textul intitulat „Lagărele Cristinei” scriam că, în perioada februarie 2020 - martie 2021, deci un an și două luni, am numărat, în documentele lăsate în urmă de oamenii Cristinei la una dintre mutări, un total de 21 de morți.

 

IMPORTANT
Reporterii CIM și BdB care au documentat acest text de presă au făcut toate diligențele pentru a obține câte un contact (număr de telefon) de la Nela Vica Andrieș, sora Gabrielei Firea, precum și de la Mariana Tudor, angajata DAS căreia familia Dumitra i-a botezat copilul.
Am transmis mesaje whatsapp către Gabriela Firea, sora Nelei Vica Andrieș, către Ligia Gheorghe, prietena bună a ministrului Firea, sora Nelei Andrieș, precum și la Florentin Pandele, cumnatul Nelei Vica Andrieș. În plus, am sunat și la DGASPC Ilfov, locul actual de muncă al Nelei Andrieș, și i-am transmis și un mesaj pe contul de Facebook. Nimeni nu ne-a răspuns pentru a ne facilita o legătură cu sora ministrului Firea.
Marianei Tudor i-am transmis un mesaj pe Facebook, dar nici aceasta nu ne-a răspuns. 
Cele două nu sunt persoane publice, astfel că numerele lor de telefon nu sunt cunoscute între jurnaliști.
Vom publica orice reacție ulterioară a acestora, în cazul în care vor dori să-și prezinte punctul de vedere față de informațiile prezentate aici.   

 

Reporteri: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)
Cap limpede: Cătălin Doscaș

(Material realizat în cadrul unui proiect implementat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.)

 

(Atenție! Informații și imagini cu impact emoțional.)

În dimineața zilei de 5 iulie 2018, un bărbat la vreo 60 de ani intră pe poarta casei din Bulevardul Eroilor 96, Voluntari, și este înregistrat ca beneficiar al centrului pentru persoane dependente care funcționează aici.

În prima noapte petrecută aici, bărbatul iese pe balconul de la etajul doi al casei și se aruncă în gol, zdrobindu-se de dalele de piatră din curte. 

Moare pe loc.

„Eu nu eram de serviciu atunci, era cealaltă colegă a mea. După spusele colegei mele, el s-a dus la etajul I, se uita în jos și-a spus ‘Nuu, e prea aproape!’, pe urmă s-a dus la (etajul. n.r) doi și s-a aplecat așa și-a spus ‘Eh, poate mai merge…’, povestește oftând una dintre angajatele din acea perioadă a centrului. O să-i spunem Gina.

„S-a întâmplat noaptea, când colega mea era pe undeva… știți, are și ea o cămăruță unde mai stă, și probabil că atunci (s-a întâmplat, n.r.). Dimineața s-a internat și seara s-a aruncat peste balcon”, povestește Gina.

Nu știe de ce anume a făcut omul acest gest. „Poate era în vreo depresie, sau poate era supărat că l-a adus acolo cine l-a adus”, adaugă Gina, o femeie simplă, spre vârsta a treia, fără prea multă școală.


Luni, 20 aprilie 2022, Bulevardul Eroilor, Voluntari. Puțin după ora 9.00, un Logan oprește în fața casei cu două etaje de la numărul 96. Din mașină coboară în grabă câteva persoane, iar trotuarul din fața casei se animă. La scurt timp apare o ambulanță, apoi un autobuz al Primăriei Voluntari, apoi alte și alte mașini și ambulanțe. 

Între covoare, mobilă și plante în ghiveci, care sunt încărcate în grabă în câteva dubițe de marfă, în ambulanțe și autobuzul Primăriei sunt îmbarcați oameni vizibil suferinzi. În baston, cu cadru, în fotolii rulante sau pe tărgi, zeci de oameni sunt scoși rând pe rând din casă pentru a fi mutați câteva străzi mai încolo. 

Operațiunea se întinde până spre ora 17.00 și a fost filmată cu camerele de supraveghere ale casei din Eroilor 96, cunoscută în zonă drept vila/pensiunea/hotelul „Gerbera”.

„Astea sunt imaginile care arată exact cum mi-a dat țeapa și a fugit, dar ea avea alte alea de ascuns, banii cred că erau ultima problemă”, spune Marius Sârbu, proprietarul casei în care până în 20 aprilie a funcționat un amestec între cămin de bătrâni și centru de îngrijire și asistență pentru adulți cu dizabilități mintale operat de o anume Cristina Maria Dumitra (fostă Văduva, născută Mareș).

Anatomia unei țepe

Cu fix o săptămână înainte, în 13 aprilie, după mai multe luni în care nu plătise nici facturile pentru utilități, nici chiria, Dumitra îi trimisese proprietarului un email telegrafic în care-l anunța că nu mai poate plăti chiria, așa că reziliază contractul începând cu 15 mai. 

I2 (2)

Când scrie „cele două locații”, antreprenoarea Dumitra se referă atât la vila Gerbera, cât și la o altă casă închiriată de Dumitra de la Sârbu, în strada Violetelor din Ștefăneștii de Jos, unde funcționa un alt centru identic.

A doua zi după primirea mailului, în 14 aprilie, proprietarul se duce la casa din Ștefăneștii de Jos, unde constată dezastrul: bătrâni bolnavi ținuți dezbrăcați, murdari și neîngrijiți, în paturi cu urme de fecale.

În aceeași zi, Sârbu sesizează Direcția de Sănătate Publică Ilfov și Ministerul Muncii, reclamând tratamentele degradante ale beneficiarilor din centrul de la Ștefănești. 

Reclamația lui Sârbu către DSP Ilfov.

În reclamațiile către autorități, acesta vorbește de lucruri similare ce se petrec și la Gerbera, dar susține că a refuzat să meargă să verifice și acolo, după ce a fost avertizat de unul dintre angajații de aici că beneficiarii au râie și casa este infestată de ploșnițe.

Deși reclamațiile erau depuse, nu se întâmpla absolut nimic, așa că după alte câteva zile, pe 19 aprilie, Sârbu reclamă cele petrecute în casele sale - transformate de Cristina Maria Dumitra în centre pentru persoane vulnerabile - și la Poliția Voluntari.

În ziua următoare, în 20 aprilie, antreprenoarea Cristina Maria Dumitra mută în grabă beneficiarii și lucrurile din vila Gerbera, dar și din celălalt centru, cel din Ștefănești, reunind ambele afaceri în ceea ce avea să devină „Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Dependente - Casa Cora”. O casă nouă și mare aflată la câteva minute de mers pe jos de Gerbera, tot în Voluntari, pe strada Camil Petrescu la numărul 5.

Este momentul la care proprietarul Sârbu intră și în casa Gerbera și realizează dimensiunile dezastrului.

ATENȚIE! Imagini cu un puternic impact emoțional!

Dincolo de poze

O altă fostă angajată a Cristinei Maria Dumitra a povestit reporterilor Centrului de Investigații Media (CIM) și Buletin de București cum „clienții” centrelor ajungeau din om neom în câteva luni de zile după ce treceau pragul acestora.

Îi vom spune Elena. A lucrat atât la centrul de la Gerbera, cât și după, la Casa Cora, locul în care Dumitra și-a reunit businessurile. 

„Nu este nimic în regulă acolo, credeți-mă. Toți erau mușcați de ploșnițe, au ajuns să aibă viermi în zonele intime, escare adânci până la os, nu vă puteți imagina! În orice zi - deci în orice zi! - nu exista zi în care să nu fie două-trei nereguli mari, nasoale rău. Pur și simplu nu ai cum să ai două infirmiere în tot azilul ăla, ele pur și simplu nu fac față”, își povestește Elena experiența de angajat al „serviciilor sociale” prestate de Cristina Maria Dumitra.

„Mergeau ploșnițele pe ei… ferească Dumnezeu! La Gerbera, da. Sub pat, dacă ridicai salteaua, cel puțin seara, când era întuneric… le-am învățat și psihologia, pe bune! Deci seara, dacă ridicai salteaua, fugeau toate în toate părțile, era… Eu chiar am rămas șocată!”, își continuă femeia povestea.

De unde atâta mizerie?

„Păi aici, în Casa Cora, unde ne-am mutat de la Gerbera, aveau o singură baie pe un etaj. La etajul 1, o singură baie la 27 de oameni”, răspunde femeia.

Își amintește o situație de groază: într-o zi a găsit o beneficiară în vârstă care tocmai ce făcuse pe ea, în pat. 

O beneficiară foarte murdară.

„Nu voia nimeni să se atingă de ea de scârbă, am luat-o cu tot cu cearșaf. Am urcat-o în cadă, pentru că este cadă acolo, la baia aia comună pentru 27 de persoane…”, ne descrie Elena contextul fotografiei făcute în Casa Cora, în spațiul în care abia se reuniseră cele două centre care au funcționat în casele lui Sârbu din Voluntari și Ștefănești.

Lucruri similare se întâmplau însă și înainte să plece de la casa Gerbera.

„Aveau o cameră la Gerbera, undeva jos, la subsol. Când am ajuns prima oară am auzit ‘ah, te duci la alea de la Groapă?’ mă gândeam ‘cum adică la groapă?’. Și când am ajuns acolo și am văzut ce era… deci nu îmi venea să cred… Era căcat pe jos, alunecai pe căcat, scuzați-mă că vorbesc așa dar așa era! Nu se ducea nimeni să intre la ele în salon, era un miros… Pe femeile alea de acolo le țineau mai mult închise”, își amintește cu amărăciune Elena.

„Asistență medicală aveau?”, o întrebăm.

„Nici vorbă! Sunam la Salvare. Eu le spuneam: ‘omul asta are febra de trei zile, da? Trebuie sa ii administram ceva, ne trebuie medic’. ‘Cheamă salvarea!’, îmi ziceau. ‘Păi cu ce febră mă chemi tu pe mine, cu 38 la omul ăsta?’, îmi spuneau cei de la Salvare, și refuzau să-l ia. Și-atunci omul a murit de septicemie. Toma Ion îl chema. La noi la azil acolo, la Camil Petrescu. În ultimele trei luni a murit de septicemie omul, pentru că eu am tot lătrat că are nevoie de medicamente, să ne dea antibiotic… Eu nu am mai putut să mai iau, că luam eu de la farmacie…”, povestește femeia unul dintre episoadele de groază trăite.

Insistăm și întrebăm despre contractele centrului cu medici specialiști.

„Aveau. Aveau așa: cardiologul, care venea o dată la o lună de zile, la trei săptămâni, și întreba la fiecare în parte, cu caietul în față, ‘și ăsta cum e?’. Nu-i vedea, că-i era scârbă! Nu-i vedea niciodată. Mai venea, într-adevăr, psiholoaga. Venea și o lua prin fiecare cameră, săraca femeie, era singura care o lua prin fiecare cameră. Mai era medicul internist, care venea și stătea la masa și scria foi și cam atat. Și psihiatru, da, care stătea la căldură, nu le făcea nimic”, relatează femeia.

Și ar fi avut ce să vadă medicii specialiști. De exemplu, beneficiari bătuți.

„Pe doamna asta așa am găsit-o, cel mai probabil a fost bătută înainte să vin eu, nu pot să îmi dau seama. Culmea este că ele spuneau că toți, ai dracu, s-au lovit de câte ceva! Băbuța asta bătrână mă mângâia mereu, că îi aduceam de mâncare și îi dădeam mereu două porții, tot timpul făceam cum puteam să îi dau două porții, că vedeam că ar mai mânca, și am găsit-o într-o zi așa”, povestește Elena.

Imaginea unei femei proaspăt lovite.

Aceeași femeie, într-o altă zi, este fotografiată cu noi vânătăi.

Aceeași femeie de mai sus, alte lovituri.

„Mai era unul care cobora de sus, de foame. Cobora la bucătărie să fure de mâncare, îl prindeau și îl băteau. Altă doamnă, cu probleme psihice mari, urina unde vedea gresie. Și râdea, că avea o chestie cu râsul, și într-o zi m-am dus și am găsit-o vânătă la ochi. Deci are ochiul vânăt. Am întrebat ce s-a întâmplat și colegele mi-au zis ‘i-am spus să se dea jos din pat și a dat cu ochiul de marginea de la pat’. Dă-o dreacu…Sau cealaltă, care ‘a căzut din pat’. Normal că au bătut-o, iți dai seama. Culmea e ca ele între ele, bolnavele, nu se băteau. Infirmierele le bateau!”, continuă Elena.

”Se vedea clar care erau bătute, ce dracu… Altă doamnă… am găsit-o la fel, cu o vânătaie la ochi și în frunte. Mi-au zis ‘a căzut din pat’, dar femeia era paralizată. Ca să poți să o schimbi trebuia să o întorci, da’ vă zic eu ce i-au făcut: au întors-o cum făceau ele, ‘haide, fă, du-te dracu’ și când au luat-o au dat-o de noptiera”, mai povestește femeia. 

O beneficiară cu ochiul învinețit.

„Astea se întâmplau la Gerbera sau unde sunt acum, la Casa Cora?”, întrebăm ascunzându-ne cu greu uluirea. 

„Și în Gerbera și aici, la Cora”, ne răspunde imediat Elena.

De mâncare? Nimic, o zeamă

„Zeamă însemnând zeamă la modul zeamă, și aia adusă de pe la infirmiere de pe-acasă. Zeamă chioară, o mâncare de cartofi, amestecături cu paste. Ce se găsește. Nu au gustări, nu au un fruct... Atât”, ne spune femeia.

„Pe la 8.30 dimineața le dădea - așa se dădea la momentul când eram eu acolo - cel mai ieftin salam, salamul de la ARO, margarina de la ARO. Marmelada, adica nici macar o dulceață, un gem ca oamenii... Mulți dintre ei nu voiau să mănânce, că na, fuseseră obișnuiți altfel. Așa… La prânz, ciorba aia chioara, cu felul doi la fel de chior. Ori făceau din astea… păstăi de fasole, tot timpul păstăi de fasole, fasole, și și pe alea le făceau chioare. Le explicam ‘nu le mai dați fasole pentru că fac pe ei, se strica la burtă, pentru că punem în ele numai vechituri, numai căcaturi, macar atât: nu le mai faceți fasole!”, povestește Elena. 

„Celor cărora le dădeam direct cu lingura sau celor foarte bătrani nu le punea carne deloc, le punea doar la ăia care începeau să țipe, să facă scandal. Li se făcea ceva din oase, din tacamuri, spate, cu cururi și cu gâtleje. Deci nu vedeau niciodată carne de-adevaratelea, așa. Ce să mai… subnutriți toți. Adică dacă vedeți poze cum au venit și cum au plecat…”, ne șochează mai departe Elena.

ATENȚIE! Imagini cu un puternic impact emoțional!

Morții 

Am întrebat-o pe Elena câți beneficiari au murit cât timp a lucrat ea pentru Dumitra, atât la Gerbera cât și după „unirea” oamenilor de la Gerbera cu cei din Ștefănești, în afară de bărbatul care a sărit de la balcon. 

Nu a știut să spună exact. În lunga discuție cu ea, în repetate rânduri s-a oprit oftând și ne-a spus despre mulți dintre cei amintiți în dialogul cu noi „speră că mai trăiește!”.

„Eu nu lucram acolo când s-a sinucis acel om, doar am auzit povestea. Dar am prins și eu destule… O doamnă, am ținut-o de mână o zi întreagă până a murit. Pentru că trei săptămâni a refuzat să mănânce. Altă doamnă (a murit. n.r.) la trei zile după ce a venit, pentru că avea edem generalizat. În cazul ei ne așteptam să moară. Acuma stiți ce se întâmplă? În azil e normal să moară oameni, dar nu e normal așa. E normal să moară de bătrânețe, dar nu să se… în fiecare zi erau mai rău!”, se revoltă femeia.

Dovezile 

Fosta șefă a Ginei și Elenei, Cristina Maria Dumitra, face afaceri cu oameni dependenți de 11 ani. În tot acest timp a avut, conform Monitorului Oficial, cel puțin șase firme care operau în cel puțin tot atâtea case.

Într-una dintre ele, reporterii Centrului de Investigații Media (CIM) și Buletin de București au găsit un răspuns mai clar la întrebarea despre morți, dar și alte dovezi de netăgăduit în sprijinul celor afirmate de Elena.

Într-un morman de gunoi lăsat în urmă de oamenii Cristinei Dumitra am găsit un caiet. Sub coperta verde, șic, scrie „Caiet de prezență”.

„Caietul de prezență” completat de angajații lui Dumitra din casa Gerbera.

Lăsat în urmă de oamenii Cristinei Maria Dumitra, caietul este revelator pentru ororile petrecute în casa Gerbera, căci acoperă acea perioadă. Constatăm, de exemplu, că doar în luna decembrie a anului 2020, dintr-un total de 34 de beneficiari, cinci au murit. Alți doi, internați în spital în decembrie 2020, au murit în primele zile ale anului următor, în ianuarie 2021.

Statistica „intrări-ieșiri” a centrului din casa Gerbera, cu cinci morți în luna decembrie a anului 2020.

Deși decembrie este luna cu cele mai multe „ieșiri”, așa cum sunt denumite decesele (sau internările în spital), nici în celelalte luni trecute în caiet decesele nu sunt răzlețe. Am numărat, în perioada februarie 2020 - martie 2021, deci un an și două luni, un total de 21 de morți.

Într-un alt dosar, intitulat decedați, mai apar două persoane, care însă nu este clar când au murit.

Un alt dosar cu decese.

În același morman de hârtii lăsate în urmă de antreprenoarea Dumitra (fostă Mareș, fostă Văduva) găsim și o „statistică” făcută chiar de angajații ei. Din ea înțelegem cum a fost posibil ca oamenii să stea în asemenea mizerie: mulți dintre beneficiari făceau baie o dată pe lună.

Lista cu băile beneficiarilor în luna februarie 2021.

În ziua de Paște a anului 2020, de exemplu, un raport referitor la o parte dintre beneficiari, probabil un etaj, arată că niciunul dintre oameni nu a făcut baie în acea zi.

Raport al zilei de Paște a anului 2020 pentru o parte dintre beneficiari.

Într-un alt document, cineva care pare șefa infirmierelor notează nervoasă că, în dimineața zilei de 8 februarie 2020, când a venit la serviciu, a găsit beneficiarii murdari, cu pampers-ul neschimbat, iar hainele lor erau murdare de urină și fecale.

Mizeria din centru, descrisă într-un raport al șefei infirmierelor.

Mai multe rapoarte de final de zi confirmă spusele Elenei apropos de bătăile încasate de beneficiari în centrul Cristinei Maria Dumitra. Documentele arată cum beneficiarii „se loveau” și aveau ochi vineți. Într-o singură zi, de exemplu, două femei „au fost neatente”. Interesant este că raportul pare făcut din două etape: într-o primă fază totul se desfășurase normal în acea zi, însă cineva revine, cu pix roșu și majuscule și adaugă detaliile.

Un alt raport de zi care arată că beneficiarele „se loveau”.

Și în legătură cu mâncarea ne lămurește tot mormanul de hârtii: găsim o factură mai veche de Metro. Din documentul din 2017 ni se confirmă că, în afară de legume, absolut tot ce se cumpăra pentru mâncarea beneficiarilor, cel puțin în anul 2017, era cea mai ieftină variantă de produs.

Factură Metro.

„Trebuia să-mi dau seama!”

Marius Sârbu spune că nu și-a imaginat niciodată că situația a ajuns atât de tragică în casa lui. 

Își amintește apoi că, înainte să fugă, cu tot cu oameni și plină de datorii, din cauza unor plângeri făcute de angajați și furnizori cărora le datora și lor mulți bani, Dumitra a schimbat contractele de chirie încheiate anterior pe o nouă firmă. 

„Atunci trebuia să mă prind că e ceva în neregulă. Am greșit, mai ales că o mai iertasem o dată. Am trecut peste prima țeapă pe care mi-a dat-o, că a mai fost o dată chiriașă aici, tot cu un centru, și a mai plecat o dată fără să-mi plătească. Atunci a plecat undeva în Afumați…”, ne povestește Marius Sârbu.

Am verificat cele spuse de Sârbu în bazele de date oficiale. Conform Monitorului Oficial, Dumitra Cristina a învârtit în ultimii 11 ani șase firme, fie pe numele ei, pe atunci Mareș, fie pe numele rudelor ei. 

Traseul ei în business arată un modus operandi: Cristina Maria Dumitra adună datorii pe o firmă, după care își curăță trecutul făcându-și alta, nouă-nouță. Adună iar datorii la stat și la furnizori și pe cea nouă, după care o ia de la capăt, cu o altă firmă, într-o altă casă închiriată, și tot așa. 

De 11 ani.

Prima afacere pe spinarea oamenilor care nu se pot îngriji singuri a pornit-o în august 2012, sub denumirea „Casa de Odihnă Maria”. 

Avea 25 de ani. 

Abia ce a trecut anul și Dumitra a mai deschis o firmă, Casa de Odihnă Cristina, de data asta împreună cu mama ei, Mareș Florica. Aceasta, aflăm din documentele de la Registrul Comerțului, era, practic, un interpus, căci împuternicită să gestioneze activitatea companiilor era chiar fiica ei, Cristina Maria Mareș (actuală Dumitra).

Primele nereguli pe care reporterii le-au putut documenta apar în 2015. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) amendează Casa de Odihnă Cristina cu 30.000 de lei pentru că avea angajați care lucrau la negru, fără carte de muncă. 

Asta, însă, avea să se dovedească o problemă mică față de nenorocirile care urmau să aibă loc în centrele firmelor Cristinei Maria Dumitra. 

Nu e clar dacă problemele cu ITM-ul sau alte datorii o ajung din urmă pe tânăra femeie de afaceri. Ce știm este că își face o nouă firmă: Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria SRL. 

Curând, afacerea Cristinei Maria Dumitra ajunge să aibă probleme și sub noua firmă. Condițiile în azil lasă de dorit, iar datoriile se adună. „Infirmierele sunt obosite, lipsite de răbdare, empatie și de la oboseală se și țipă, sunt fete care îi și lovesc cu cearceaful ud de propria lor urină”, scria cineva într-o recenzie pe Google. 

O recenzie catastrofală din partea unui aparținător al unui beneficiar din centrul de la Gerbera.

Financiar stă catastrofal. Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria SRL ajunge să datoreze 400.000 de lei la ANAF

Dumitra rezolvă situația așa cum s-a obișnuit: înființează o nouă firmă, Casa Bunicii Anastasia, pe numele tatălui ei.

Peste jumătate de an, în 20 aprilie 2022, Cristina Maria îi dă țeapa lui Marius Sârbu, proprietarul, lăsându-l cu facturi neplătite numai la utilități de câteva mii bune de euro, și mută în grabă toți beneficiarii în ceea ce devine „Casa Cora”. 

Și, deja clasic, odată cu mutarea, deschide o firmă nou-nouță, după ce traduce în engleză numele celei anterioare: apare House Grandma Anastasia SRL. De data asta pe numele proaspătului ei soț, Ovidiu Dumitra.

Dumitra, parteneră cu Godei, apropiat al cuplului Firea-Pandele

În slalomul ei printre firme, asociați și case închiriate, Cristina Maria Dumitra ajunge, în anul 2019, preț de câteva luni, asociată cu Ștefan Godei, un apropiat al PSD Ilfov, care avea să devină, la rândul lui, patron de casă de bătrâni și, mai apoi, președinte al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz. În asociație o are alături, ca vicepreședinte, pe Ligia Gheorghe, eterna mână dreaptă a actualului ministru al egalități de șanse, Gabriela Firea, în prezent consiliera ei la minister. 

Cu Ștefan Godei și Ligia Gheorghe în conducere, asociația își face două centre pentru persoane cu dizabilități pe care începe să încaseze bani mulți de la stat. Despre centrele asociației apropiaților cuplului Firea-Pandele am scris aici și aici.

Dumitra a fost asociată cu Godei în firma Centrul de Recuperare pentru Seniori SRL, care a funcționat în casa din Afumați unde Godei și-a deschis apoi un cămin de bătrâni pe firma Creative Home SRL și apoi, pe Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, CIA Armonia. Ambele firme conduse de Godei încă funcționează acolo, pe contracte cu DGASPC Ilfov. 

Tot în aprilie, dar în 2019, Dumitra îi dă prima țeapă lui Mariu Sârbu. Avea închiriată de vreo doi ani aceeași casă din Eroilor 96, casa Gerbera, când, într-o zi, a încărcat beneficiarii și i-a mutat pe toți la Godei, în Afumați.

Gina lucra la ea atunci. „Am încărcat toți pacienții în mașini și ne-am mutat în Afumați”, își amintește Gina.

„După prima fugă am iertat-o și am primit-o înapoi. Îmi datora vreo zece mii de euro, chirie și utilități, adunat. Mi-a dat jumătate din bani, apoi și restul, eșalonat, am zis să-i mai dau o șansă. Am greșit”, își amintește cu amărăciune Marius Sârbu.

Cum a „zburat” Mareș/Văduva/Dumitra pe sub radarul statului? O radiografie a funcționării funcționărimii

Din datele deschise, dar și din discuțiile cu cele două angajate Elena și Gina și cu fostul proprietar Marius Sârbu, înțelegem că, la fiecare „mutare” dintr-o casă în alta sau dintr-o firmă în alta, Cristina Maria Dumitra avea mereu o nouă firma pregatita, ba chiar acreditată și gata pentru licențierea noului centru în noul sediu. „Avea mereu actele OK”, spune Elena.

Cristina Maria Dumitra speculează, practic, o anomalie din lege: orice firmă poate fi acreditată ca furnizor de servicii sociale doar în baza unei declarații. Apoi, tot „pe vorbe”, poate primi o licență provizorie pentru un serviciu social: azil de bătrâni, centru de îngrijire și asistență pentru persoane cu dizabilități sau alt tip de serviciu. Problema apare când legea permite ca, în baza unei licențe provizorii a serviciului, furnizorul, fie el firmă sau ONG, poate începe să primească oameni în grijă, chiar pe banii statului. Este, dacă vreți, ca și cum ai putea primi dreptul să conduci mașina din ziua în care te înscrii la școala de șoferi.

Dar pe lângă această anomalie din lege, Cristina Maria Dumitra mai speculează ceva: pasivitatea instituțiilor statului. Aici devine esențial cazul plecării, cu beneficiari cu tot, de la Gerbera. 

Marius Sârbu, cel „țepuit”, a reclamat peste tot condițiile precare în care erau ținuți beneficiarii. Doar că a început cu reclamațiile abia după ce a fost anunțat că nu-și mai primește banii, iar nici o săptămână mai târziu afacerea era mutată. Când instituțiile pe care le-a sesizat au reacționat era, deja, prea târziu.

Astfel, Ministerul Muncii și Direcția de Sănătate Publică Ilfov, primele sesizate de Sârbu, în 14 aprilie, îi răspund după o lună și-o săptămână și, respectiv, după aproape două luni.

Reclamația lăsată de Sârbu - însoțită de câteva poze, nu dintre cele mai dure - la registratura Ministerului Muncii în 14 aprilie ajunge abia în 19 mai la AJPIS Ilfov, deconcentrata în Ilfov a Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) subordonată ministerului. Degeaba au mers cei de la AJPIS Ilfov în control la noua firmă: casa în care Cristina Maria Dumitra abia își mutase business-ul arăta încă bine, iar condițiile erau bune.

Raspuns AJPIS la reclamația lui Sârbu.

O lună și aproape o săptămână pentru ca o reclamație ce impunea o intervenție urgentă să ajungă din strada Dem I. Dobrescu, de la Ministerul Muncii, până la sediul AJPIS Ilfov de pe Magheru 7. Google Maps ne spune că distanța este de 500 de metri. Sau șase minute pe jos.

Distanța de la Ministerul Muncii la AJPIS Ilfov, potrivit Google Maps

Reclamația depusă de Sârbu la DSP Ilfov tot în 14 aprilie primește răspunsul instituției în 3 iunie, cu toate că, potrivit acestuia, la câteva zile după ce a trimis plângerea pe mail - cu tot cu câteva dintre poze, unele mai puțin dure - s-a dus și personal la instituție, văzând că nu se întâmplă nimic. A ajuns chiar să amenințe că anunță presa. Tot atunci a înregistrat o nouă petiție. După alte câteva zile, exasperat, a mai făcut una. 

Răspunsul DSP Ilfov la petiția lui Sârbu.

Primul lucru ce i se comunică lui Sârbu de către funcționarii de la DSP Ilfov la aproape două luni de la prima petiție urgentă? Că în casele indicate - adică ale lui! - „nu se mai desfășoară activități de îngrijire a persoanelor vârstnice”.

La poliție la Ilfov, păcălitul Marius Sârbu a mers mai târziu, în 19 aprilie. Poliția județeană a redirecționat plângerea lui către Poliția Orașului Voluntari, unde a ajuns a doua zi. De răspuns, însă, i s-a răspuns petentului Sârbu pe 16 mai. Polițiștii ilfoveni îl anunță, în răspuns, că au verificat informațiile din plângerea lui - nu se precizează când anume - și că nimic nu se confirmă.

Răspunsul Poliției Ilfov la sesizarea lui Sârbu.

Dincolo de instituțiile solicitate să intervină, care au funcționat cum s-au priceput, cum de nimeni n-a știut ce se întâmplă acolo? Cine ar fi trebuit să reclame condițiile în care erau ținuți acești oameni?

Angajații? Din discuțiile cu cele două femei cărora le-am spus Elena și Gina, dar nu doar cu ele, cei care lucrau pentru Cristina Maria Dumitra au ajuns în conflict cu ea doar după ce au fost „arși” la bani. Unii dintre angajații care ajungeau să se certe „de la bani” cu patroana Dumitra reclamau cele văzute aici, însă instituțiile fie nu ajungeau în control înainte să-și schimbe sediul, fie informațiile „ajungeau” la Dumitra, care se pregătea și controlul ieșea bine.

O parte dintre angajați au încercat să îndrepte, pe cât posibil, lucrurile, însă doar pe cont propriu. Una dintre angajate, de pildă, ajunge chiar să transmită patroanei, la momentul la care s-a produs ruptura între ele - tot din cauza banilor -, că preferă să doneze beneficiarilor din centru banii pe care-i mai avea de primit pentru munca prestată. „(...) pentru a cumpăra ligheane și bureți, individual, pentru fiecare pacient”, conform spuselor ei.

Cei care plăteau pentru „serviciile” primite de oameni aici? Adică familiile lor sau statul. În ultimii ani, pandemia a fost motivul perfect pentru ca patroana să nu mai permită aparținătorilor vizite în centre. 

Oamenii din afară nu vedeau nimic, nici măcar cei care voiau să aducă vreun bătrân pe care să-l lase la azil. „Așa mai veneau oameni, veneau la poartă, ‘domn-le, uitați, am vrea și noi să aducem pe cineva aici’. La Gerbera nu lăsa pe nimeni să intre! `’Domn-le, dacă vrei să aduci (pe cineva, n.r.) bine, dacă nu, iar bine, nu intri!’. Îi lua doar pe ăia care ziceau ‘Bine, uite bolnavul la ușă’ și veneam noi după el”, povestește Elena.

Existau, totuși, și excepții. 

„Mai venea câte un om, dar ei anunțau dinainte, ‘vedeți că venim la ora cutare’ Sau, de exemplu, dacă venea inopinat și ne trezeam cu el la poartă, le dădeam drumul, dar le spuneam ‘Rămâneți cinci minute aici, nu aveți voie să urcați, pentru ca este cu COVIDu’, și vă sunăm noi din cameră, dați-ne numărul și mergem sus în salon și vă sunăm noi pe cameră să vorbiți cu persoana’. Și ștergeai persoana puțin pe față, la guriță, îi aranjai părul puțin și aia era”, explică Elena.

Tot „sperietoarea” Covid-19 ajunsese să fie invocată chiar și la controale. 

„Dacă vă duceți la Primărie la Voluntari și întrebați de câte ori au bătut la poartă la Gerbera și nu a răspuns nimeni... Nici măcar pentru recensământ, pentru că eu mai răspundeam la poartă. Aia (cu recensământul, n.r.) a zis ‘Sunt o grămadă de oameni cu adresa aici pe care noi trebuie să îi recenzăm, n-avem ce să facem!’, iar eu am sunat-o pe ea (pe patroana Dumitra, n.r.) și i-am zis. Mi-a zis ‘da, da, o să sun eu’. Acuma dacă a sunat nu știu, dar nu prea cred. Nu li se deschidea poarta, nu li se deschidea!”, continua Elena.

Cu actele în regulă, Cristina Maria Dumitra primește beneficiari atât din familii care nu mai pot sau nu mai vor să aibă grijă de ei, fie de la primăriile din Ilfov.

„Plătea statul, prin asta (asigurarea, n.r.) socială, că era asociată cu Bălăceanca. Erau cazuri sociale, ai nimănui, de pe stradă. Oricum, cred că și dânsa beneficia de ceva prin primării, că nu cred că-i ținea degeaba, douăzeci și ceva de oameni. La Ștefănești lua mereu de la ei de la spital cazuri d-astea sociale”, povestește Gina, care a lucrat mulți ani pentru Dumitra, dar care nu pare să înțeleagă faptul că un spital de boli mintale de stat nu are cum să ajungă „asociat” cu o firmă care operează un centru pentru persoane cu dizabilități sau un azil de bătrâni.

Confirmarea

La începutul lunii septembrie, o echipă a Centrului de Resurse Juridice (CRJ) ajunge la „Casa Cora” pentru o primă vizită de monitorizare inopinată. Centrul Cristinei Maria Dumitra este încă nou, oamenii sunt aici de doar câteva luni. Cu toate astea, neregulile găsite sunt majore: nici la această primă vizită, nici la următoarele două, din octombrie și noiembrie, noua firmă care operează centrul nu are mai mult de două angajate pe post de infirmier. Are însă peste 60 de beneficiari, mult peste capacitatea maximă a centrului, de 48 de persoane.

Mai grav este că în ciuda calității oficiale a celor de la CRJ, consfințită prin protocoalele încheiate cu autoritățile statului, monitorii CRJ nu au reușit să afle de la șefa centrului, cea de-a treia angajată găsită mereu acolo, informații esențiale: câți beneficiari are, exact, Casa Cora și cum au ajuns ei aici, prin ce contracte.

„Ni s-a spus că nu putem avea acces la aceste informații, ele găsindu-se la ‘șefa’, cel mai probabil la soția administratorului firmei, domnul Dumitra. Nici ‘șefa’, nici soțul acesteia nu au fost de găsit pentru a afla aceste informații esențiale pentru a înțelege ce e de fapt aici”, a declarat reporterilor Georgiana Pascu, manager de program la CRJ.

Din discuții cu șefa centrului, monitorii CRJ au aflat că, pe lângă cei aduși aici de familii, există un contract încheiat de centru cu Direcția de Asistență Socială Pantelimon și „urmează” contracte cu DGASPC Ilfov și cu Direcția de Asistență Socială a orașului Voluntari.

Reporterii au cerut informații de la cele două instituții. DGASPC Ilfov a comunicat oficial, în 28 decembrie 2022, că până la acel moment nu avea un contract cu cea mai nouă firmă a Cristinei Maria Dumitra, iar oamenii eternului primar Pandele au înregistrat cererea în 5 ianuarie, dar nu au mai răspuns niciodată.

Cei de la CRJ constată, chiar și în ciuda lipsei de informații factuale, că centrul este suprapopulat, iar oamenii sunt mai degrabă neîngrijiți. „Există câte o baie pe fiecare dintre cele două etaje, două băi la peste 60 de oameni, persoane total dependente. Un context perfect pentru apariția de probleme grave de igienă”, continuă Pascu.

„Mirosul de urină era prezent la ambele etaje, în unele spații erau aruncate pe jos haine murdare sau materiale folosite: pampers, hârtie, cârpe”, scriu cei de la CRJ în raportul de vizită.

Mai mult, beneficiarii arătau rău. 

„Majoritatea rezidenților erau slabi, „piele și os”. Coordonatoarea centrului a prezentat sala de mese și bucătăria, ambele situate la subsolul clădirii dar a precizat că, în perioada respectivă, hrana este adusă de o firmă de catering din localitatea Afumați. Nu a fost prezentat niciun contract, niciun meniu pentru niciunul dintre rezidenți, nici dacă vreunul dintre aceștia prezintă intoleranțe sau diagnostice care ar justifica respectarea unui regim special”, scriu monitorii CRJ în raportul de vizită. 

Așadar, în lipsa detaliilor, poate fi orice altă firmă de catering din Afumați, dar poate fi, de bună seamă, aceeași poveste: cateringul inexistent de la SC Mititei la Tomiță SRL, în fapt „fierturile” încropite în bucătăria Centrului „Armonia” al lui Ștefan Godei și Ligia Gheorghe, oameni apropiați de cuplul Firea-Pandele. Nu știm.

Din declarațiile responsabilei de centru, Casa Cora are contracte cu tot felul de medici specialiști, însă aceștia nu au fost de găsit la niciuna dintre cele trei vizite ale CRJ din perioada septembrie - noiembrie 2022. Nici beneficiarii cu care echipa CRJ a vorbit nu au putut confirma că există asistență medicală constantă pentru ei.

În condițiile descrise apar, evident, și situațiile dramatice.

„La etajul al doilea, o rezidentă locuia pe hol. Din informațiile primite de la aceasta, este pensionată din motive medicale, a fost electrician. Nu știe dacă are rude sau prieteni, nu o vizitează nimeni, nu știe dacă are venituri. Nu are niciun obiect personal, vreo noptieră sau vreun dulap care să îi fie alocat. Patul său este așezat în spatele unui dulap închis cu lanțuri. Salteaua este înfășurată în celofan, iar pe deasupra este pus doar un cearceaf, nu am văzut să fie și o pernă pe pat sau vreo pătură. Nu are nicio activitate toată ziua, și-ar dori o carte. Nu se poate deplasa și nu beneficiază de un scaun rulant, se deplasează de-a bușilea peste tot (la baie și la parter), de când a ajuns în acest centru nu a mai ieșit afară în curte”, relatează cei de la CRJ în raportul de vizită.

Această beneficiară nu este singura care nu mai vrea să trăiască aici, în aceste condiții. Mai multe persoane sunt ținute aici împotriva voinței lor. Activiștii CRJ au documentat la detaliu cazul unei femei care face obiectul unei dispute între cele două fiice ale sale: una, rămasă în România, vrea să-i ia mamei ei casa, iar cealaltă, emigrată în Italia, încearcă să o ajute, plătindu-i avocat, să plece din acest loc și să se întoarcă la casa ei.

„Deși comunicase angajaților centrului că nu dorește să mai locuiască acolo, iar avocatul celei de a doua fiice a notificat centrul cu privire la faptul că nu au niciun temei pentru a o ține pe rezidentă în centru împotriva voinței acesteia, reprezentanții centrului nu au luat măsuri pentru a rezolva situația, menținând situația de privare de libertate fără vreun temei”, relatează echipa CRJ în raport.

Mai nimeni din afară nu poate să vadă în detaliu, factual, realitatea de coșmar din interior. Oamenii sunt închiși înăuntru, nu pot ieși, chiar și însoțiți - nici nu ar avea cine să-i însoțească - iar vizitatorii nu pot intra.

Când reporterii CIM și Buletin de București au mers pentru prima oară la Casa Cora, în dimineața zilei de 18 august 2022, pe poartă apărea un afiș prin care administratorul firmei, Ovidiu Dumitra, soțul Cristinei Maria Dumitra, invoca pandemia de Covid-19 pentru a interzice accesul vizitatorilor înăuntru. Până în 30 septembrie 2022, „cu posibilitatea de prelungire” a termenului.

Anunț agățat de poarta „Casei Cora”.

Epilog

Cel mai probabil, pentru că funcționează în aceeași paradigmă ca cele dinaintea ei, și „Casa Cora” o va lua pe urmele celorlalte spații în care au funcționat fabricile de bani ale Cristinei Maria Dumitra.

Femeia care a fost găsită dormind pe hol la prima vizită a CRJ la Casa Cora, cea imobilizată la pat și care se deplasa de-a bușilea până la baie sau se târa pe scări până la parter, doarme în același loc, pe hol. Doar că holul imens a fost „împărțit”, până la cea mai recentă vizită a CRJ din noiembrie, cu un perete de plastic de termopan.

„Mie îmi este foarte greu, vă spun. Încă visez noaptea ca mă duc la poartă și îi văd în curte”, își încheie Elena, fosta angajată a centrelor Cristinei Maria Dumitru, lungul dialog cu reporterii, oftând apăsat. 

Și Elena și Gina (evident, numele persoanelor nu sunt cele reale, n.r.) și-au luat țeapă de la patroana Dumitra, cu care s-au despărțit cu scandal.

Proprietarul păcălit Marius Sârbu a trebuit să dea totul jos, până la tencuială, atât la Gerbera cât și în Ștefănești. A aruncat toată mobila, tot ce era în băi, chiar și ușile interioare, cu tot cu tocuri. A băgat numai în dezinsecție mii de lei.

Una dintre facturile pentru desinsecție.

Astăzi, la aproape un an de când Dumitra i-a dat cea de-a doua țeapă, după multe mii de euro înghițite, casa Gerbera este bec și are un noi chiriași. Nu „furnizori de servicii sociale”.

„Nu-mi mai trebuie cât oi trăi”, aruncă Sârbu, cu obidă.

L-am găsit ușor pe Sârbu: are proces cu Dumitra pentru recuperarea datoriilor de câteva zeci de mii de euro, precum și pentru despăgubiri pentru lucrările de alte mii și mii de euro făcute pentru a face casele din nou locuibile. 

Se teme că nu o să aibă ce să-i ia pentru a-și acoperi paguba și este dezamăgit de statul român. 

La câteva minute de mers pe jos de casa pe care i-a lăsat-o în ruină, în noul „serviciu social” al Cristinei Maria Mareș (fostă Văduva, actuală Dumitra), oamenii se ofilesc și mor. 

Dar până mor îi aduc bani buni patroanei și noului ei soț,Ovidiu Dumitra, fost polițist judiciar.

Fotografie de la nunta soților Dumitra.

S-au cunoscut atunci când Ovidiu Dumitra a venit, în interes de serviciu, alături de un procuror, la Vila Gerbera pentru a fotografia cadavrul bărbatului care s-a sinucis aruncându-se de la etaj și strivindu-se de pavele curții.  

La sfârșitul anului, în 22 decembrie 2022, cei doi soți și-au sărbătorit unul dintre copiii din căsnicii anterioare. Au făcut chef mare, în spatele fetiței, în poza de pe Facebook, se vede un acordeonist. „La mulți ani, prințesa mea! Te iubește mami și tati mult!”, a scris Dumitra pe Facebook deasupra pozei fetiței de la petrecere, închizând mesajul cu două emoticoane.

Urarea făcută de Cristina Maria Dumitra fetiței sale, de ziua ei.Reporterii au încercat să ia legătura cu Cristina Maria Dumitra pentru a-i pune întrebări în legătură cu activitatea ei în acest gen de afaceri. Am sunat-o, dar ne-a cerut să-i scriem.  

I-am transmis câteva întrebări generale în legătură cu centrele pe care le-a operat, dar ne-a surprins cu răspunsul: practic, s-a oferit să îi dea în gât pe apropiații Gabrielei Firea care, sub umbrela Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, sunt concurenții ei în afaceri cu persoane dependente.

„Buna seara și eu am multe sa va spun despre centrele lu doamna Firea acolo trebui investigat nu la mine ca țin oameni de pe strada de mila fără banii.Și eu nu am făcut 6 firme in 10 ani,cred ca ma confundați”, ne-a transmis prin SMS Dumitra, care s-a scuzat apoi că nu poate vorbi acum cu noi, ci abia luni, pentru că este „foarte răcită”. Evident, am păstrat grafia originală a mesajului femeii de afaceri.

I-am cerut Cristinei Dumitra să ne faciliteze o discuție cu soțul său, însă și acesta, ne-a spus femeia, este la fel de bolnav.

„Soțul meu este pe antibiotic este mult mai răcit ca mine că am fost în concediu chiar trebuie să dau atâtea explicații (sic!)”, ne-a transmis, tot prin SMS, Dumitra.

La insistențele noastre de a discuta rapid, la telefon, Cristina Maria Dumitra ne-a dojenit, spunându-ne că o „hărțuim”. Ne-a cerut să încetăm cu mesajele și s-a oferit să ne transmită numărul avocatei sale.

Am încercat să vorbim și cu o anume Ioana Dragomir, „omul de bază” al soților Dumitra în centrul din „casa Cora”. Nici ea nu ne-a putut răspunde la nicio întrebare, promițând că ne va contacta rapid soțul Cristinei Maria Dumitra, administratorul actualei firme. 

Nu ne-a mai contactat nimeni.

 

Reporteri: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)
Editor: Oana Despa
Video edit: Șerban Suciu
Foto edit: Cosmin Pojoranu

(Material realizat în cadrul unui proiect implementat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.)

Directoarea Direcției Sociale și Protecției Copilului Sector 3 (DGASPC S3), Mihaela Ungureanu, refuză să admită gravitatea neregulilor găsite în centrul privat Sf. Gabriel cel Viteaz în care locuiesc oameni cu dizabilități trimiși acolo de instituția pe care o conduce, dar se contrazice atunci când vine vorba de atribuțiile oamenilor din subordinea sa în această chestiune. 

Ungureanu a fost invitată, la final de ianuarie, de consilierii locali de la Sectorul 3 într-o ședință publică, pentru a-i lămuri în legătură cu cele afirmate de reporterii Centrului de Investigații Media (CIM) și Buletin de București în investigația în care au prezentat condițiile în care mai mulți oameni cu dizabilități sunt ținuți într-un centru în Ilfov, pe banii DGASPC Sector 3.

În ședința de consiliu local al sectorului 3 din 26 ianuarie 2023, consilierul PNL Inocențiu Voinea i-a cerut Mihaelei Ungureanu clarificări, însă aceasta a început prin a pasa responsabilitatea. Ungureanu a susținut că Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) este responsabilă de controlul furnizorilor de servicii sociale și nicidecum instituția pe care o conduce. Mai mult, atâta timp cât această instituție a verificat condițiile din centru și nu a decis retragerea acreditării, atunci „nu a constatat că există probleme astfel încât să fie retrasă.” 

Cu toate astea, Ungureanu le-a spus consilierilor că și instituția ei „monitorizează” modul în care sunt furnizate servicii beneficiarilor trimiși pentru a fi îngrijiți în centrul Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz din Pipera. 

„Noi monitorizarea o facem lunar”, a afirmat Ungureanu.

Într-un răspuns la întrebările adresate de reporteri instituției pe care o conduce, Ungureanu a afirmat însă că, în aproape un an și jumătate de când a încheiat contractul cu acest furnizor, oamenii săi au făcut o singură vizită neanunțată în acest centru, fără a găsi mai nimic în neregulă.

Răspunsul DGASPC Sector 3 la întrebările reporterilor

Contactată de reporterii CIM și Buletin de București, Ungureanu a insistat că nu i-a mințit pe consilierii locali atunci când le-a spus că „monitorizează lunar” serviciile primite de beneficiari în centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz.

„Întrebarea dumneavoastră viza perioada de până în 1 septembrie. Din septembrie am alocat un manager de caz, așa că din septembrie monitorizăm lunar, deci nu văd unde este minciuna”, a răspuns Mihaela Ungureanu.

Mai mult, aceasta a insistat asupra faptului că, din moment ce respectivul centru are în continuare licență chiar și după raportul critic al ANPDPD, „este clar că serviciile furnizate acolo sunt conforme”.

„Licența este garanția calității, din moment ce încă o au, serviciile furnizate beneficiarilor noștri sunt în regulă”, a spus Ungureanu, insistând pe faptul că nu are atribuții în a evalua serviciile primite de partenerii săi din contracte. 

În continuare, consilierul Inocențiu Voinea i-a cerut directoarei Ungureanu să facă o evaluare a condițiilor în care trăiesc beneficiarii din centrul din Ilfov, subliniind obligația ei printr-un exemplu simplu: „Atunci când mergeți la piață și plătiți, vă uitați ce v-a pus în sacoșă vânzătorul”. 

Mihaela Ungureanu i-a răspuns: „Bineînțeles, facem monitorizarea serviciilor. Noi monitorizarea o facem lunar, lunar”.

În ciuda monitorizării „făcute lunar”, Ungureanu a insistat apoi pe ideea că, fiindu-i menținută licența chiar de către autoritatea care ar fi putut să i-o retragă, furnizorul privat este în regulă, iar instituția ei n-ar avea, practic, ce să facă, aflându-se „pe picior de egalitate cu furnizorul de servicii sociale privat”, adică Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz, în acest caz, astfel că singurul lucru pe care îl poate face este monitorizarea. 

Inclusiv contractul încheiat între cele două părți o contrazice. DGASPC S3 are, conform contractului, puterea de a rezilia înțelegerea dacă obligațiile asumate nu sunt respectate. Ori cea mai importantă obligație a asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, scrisă negru pe alb la articolul 12, aliniatul (1) din contract, este aceea de a de a presta serviciile la standardele minime de calitate. Lucru care, conform raportului ANPDPD, dar și a reprezentanților Centrului de Resurse Juridice (CRJ), care au făcut la rândul lor o vizită de monitorizare la centrul din Pipera, nu s-a întâmplat. Vezi aici raportul de vizită făcut de reprezentanții CRJ.

Cu alte cuvinte, DGASPC S3 nu a identificat nicio problemă în legătură cu condițiile improprii în care trăiesc cei 27 de beneficiari din centrul aflat în Voluntari, deși doar câteva luni mai târziu, în august, ANPDPD, iar apoi CRJ aveau să găsească o mulțime de nereguli.

Contrazisă și de legea asistenței sociale 

Mai mult, chiar legea asistenței sociale, Legea 292 din 2011, o contrazice. La articolul 112, alin. 2, pct i, actul normativ prevede că „… autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții principale: (...) monitorizează și evaluează serviciile sociale. Mai mult, la pct q este prevăzut dreptul de a încheia contracte cu furnizorii de servicii sociale, iar la punctul următor, r, prevede că „(autoritățile administrației publice locale, n.r.) monitorizează financiar și tehnic (sublinierea noastră) contractele prevăzute la litera q”.

Direcția de Protecția Socială Sector 3 plătește lunar către Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz 30.000 de euro pentru îngrijirea a 27 de persoane. Doar patru mii de lei, adică sub o mie de euro, ajung să fie cheltuiți pentru servicii medicale, de psihiatrie și psihologie, așa cum reiese din documentele obținute de reporterii CIM și Buletin de București. Adică 2.7% din suma totală primită acoperă niște servicii esențiale, în condițiile în care toți beneficiarii sunt persoane cu handicap accentuat sau grav și cu dizabilități mintale, deci oameni care au nevoie de supraveghere medicală cvasicontinuă.

Între primii membri ai Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, în calitate de vicepreședinte, apare Ligia Gheorghe (fostă Enache), veche prietenă a Gabrielei Firea, fost producător al emisiunilor sale la Antene, consilier al primarului, al senatorului și apoi al ministrului Egalității de Șanse Gabriela Firea. Președintele asociației care administrează centrul din Voluntari este Ștefan Godei, vechi prieten cu Ligia Enache și un soi de bodyguard al Gabrielei Firea, așa cum reiese din mai multe poze în care acesta pare că o protejează de mulțime. Alături de aceștia, în asociație mai apar Ecaterina Adriana Voicu, pusă de primărița Firea în 2017 șefă la Centrul pentru Tineret al Municipiului București și partenera de viață a lui Godei.

Instituția care finanțează asociația oamenilor lui Firea, DGASPC S3, se află în subordinea Primăriei Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță. Acesta are o relație apropiată cu Gabriela Firea: în 2014, Firea și Florentin Pandele l-au nășit pe copilul lui Negoiță.

Investigația completă publicată de Centrul de Investigații Media și Buletin de București poate fi citită aici și aici

Reporterii sunt useriști

În încheierea expunerii sale din ședința de consiliu local, atât directoarea DGASPC S3, Mihaela Ungureanu, cât și Marius Vasile Niță, consilier local PSD, au susținut în repetate rânduri că informațiile prezentate în articolul publicat de Buletin de București și CIM „au o tendință de dezinformare”, „sunt cusute cu ață albă” și „sunt prezentate distorsionat”.

Mai mult, consilierul PSD a acuzat reporterii că ar fi plătiți de partidul USR pentru a distrage atenția publicului. „Știm foarte bine cât de mult minte presa în aceste vremuri și ea nu mai este o presă liberă ci pur și simplu susținută de diferite partide politice”, a declarat Niță.

Conform jurnaliștilor de la Libertatea, Marius Bebe Niță s-a aflat în fruntea unei grupări care a venit să o huiduie pe Laura Codruța Kovesi la ieșirea de la Parchet, unde fusese audiată ca urmare a unor declarațiil făcute împotriva ei de Sebastian Ghiță. Surse G4Media declarau atunci că persoanele aflate lângă el fac parte din Clanul Sportivilor.

 

Reporteri: Bianca Albu (Buletin de București) și Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)

(Material realizat în cadrul unui proiect implementat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.)

Apropiații ministrei Egalității de Șanse, Gabriela Firea, primesc zeci de mii de euro lunar, bani publici, pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități grave care trăiesc, de fapt, printre ploșnițe și în miros de urină și fecale. Oamenii vor să plece din centru, dar afacerea e atât de bine pusă la punct încât până și instituțiile statului care ar trebui să îi ajute se fac că nu văd realitatea.

Cum au ajuns oamenii bolnavi marfă pentru această fabrică de bani? Imaginați-vă o casă mare în care pot fi cazați 20 de oameni. Dacă nu este în buricul târgului, o astfel de casă poate fi închiriată cu o mie-două de euro lunar. Mai plătești doi-trei oameni care să aibă cât de cât grijă de ei, mai dai ceva bani pe niște mâncare și cam astea-s costurile.

Statul e cel care i-a trimis pe acești oameni să-și trăiască viețile acolo. Îi scoate periodic la licitație, pe loturi, sau chiar prin achiziție directă. Iar cei aleși îi câștigă sau îi primesc direct, cu tot cu prețul gras pe care tot statul îl plătește cui îi ia. 

Tot statul ar trebui să verifice în ce condiții viețuiesc. Numai că același stat - acum prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Ilfov - nu vede nimic în neregulă să trăiești între ploșnițe, în mizerie, fără lucruri de bază. 

Când cei 20 de oameni îți aduc lunar vreo 20.000 de euro, atunci afacerea miroase a tun. Banii vin mereu la timp, fără stres, iar oamenii - lipsiți de apărare, drepturi și demnitate - nu comentează, pentru că oricum nu-i ascultă nimeni. 

Așa ajung să trăiască plini de ploșnițe, „în miros de fecale și urină” și să mănânce de la catering doar pe hârtie - de fapt niște fierturi la oală gătite cine știe de cine și cum -  pentru cel puțin 1.100 de euro pe lună „de căciulă” plătiți de stat.

Bun venit în Centrul „Armonia”, primul contact al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz - în spatele căreia se află Ligia Enache și Ștefan Godei, apropiați ai cuplului de stăpâni ai Ilfovului Pandele-Firea - cu afacerile cu oameni bolnavi și amărâți, dar și cu banii grei de la stat.

Tot ei fac bani buni și în Pipera, Voluntari, dar pe contract cu subordonații finul cuplului Firea-Pandele, Robert Negoiță, așa cum Centrul de Investigații Media (CIM) și Buletin de București au arătat săptămâna trecută.

Oamenii de încredere ai familiei Firea-Pandele își fac asociația în decembrie 2020, iar în martie 2021 și-o autorizează ca „furnizor de servicii sociale”, primul pas spre sfântul graal al miilor de euro lunar de la stat. Nici nu mai apucă să-l facă pe-al doilea, adică șă-și  licențieze „serviciul social” denumit idilic Centrul de Îngrijire și Asistență (CIA) „Armonia”, căci banii încep să curgă.

Cel mai probabil ilegal.


Este miercuri, 7 septembrie, după prânz. Un grup de cinci reprezentanți ai Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ) stau în fața casei de la numărul 36A de pe Șoseaua București - Urziceni, undeva în Afumați, și așteaptă să li se deschidă. Vor să facă o vizită neanunțată în centrul pentru persoane cu dizabilități de aici, dar prin gard li se spune că nu pot intra până nu vine șeful. 

Singurul angajat al centrului - care acum are în grijă 32 de oameni, majoritatea cu dizabilități mintale severe - este înduplecat să le permită măcar accesul în curte. 

Cei peste zece beneficiari ai centrului care stau afară, pe niște mobilă veche sau pe băncuțe improvizate din paleți, se bucură să vadă fețe noi.

Beneficiari în curtea CIA Armonia 

Un SUV Mercedes GLE nou-nouț, cu numere roșii, în valoare de cel puțin 120.000 de euro, frânează în țărâna de pe marginea „drumului de Moldova” și parchează în fața casei din Afumați. 

Mercedesul cu care a venit Ștefan Godei la Centrul Armonia pentru a îi opri pe oamenii CRJ din vizita de monitorizare. 

Din el coboară precipitat un munte de om, care imediat intră în curte și începe să țipe. Este Ștefan Godei, „șeful” centrului privat de aici, cu care monitorii CRJ vorbiseră la telefon cu doar câteva zeci de minute în urmă, după ce vizitaseră Centrul „Sfântul Gabriel cel Viteaz” din Pipera, Voluntari, de care tot el se ocupă, în calitate de președinte al asociației cu același nume de sfânt care nu există.

„Părea alt om față de cel cu care tocmai ce-am vorbit la telefon. Atunci era calm, ne-a răspuns la întrebări, a înțeles ce e cu noi, acum era efectiv scos din minți de prezența noastră la acest al doilea centru al lui”, povestește reporterilor Centrului de Investigații Media (CIM) și Buletin de București Georgiana Pascu, manager de program la CRJ și liderul echipei venite în monitorizare la casa din Afumați.

Monitorii CRJ se află în vizită în baza unui protocol încheiat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în baza Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Protocolul le permite să facă vizite inopinate în toate locurile în care sunt ținute persoane cu dizabilități mintale, pentru a verifica modul în care acestor oameni le sunt respectate drepturile.

Protocolul este încheiat în 9 ianuarie 2020, pe o perioadă de doi ani, dar prevede, în același articol, șase, că se reînnoiește tacit dacă nu este denunțat expres. Godei nu recunoaște valabilitatea documentului și le cere, urlând, oamenilor să iasă imediat afară din „curtea lui”.

„Haideți afară de la mine din curte! Este expirat protocolul! (...) N-aveți ce să faceți înăuntru! Veniți cu un contract expirat de doi ani de zile?!”, se răstește Godei la echipa CRJ.

Realmente îngrijorați pentru siguranța lor, monitorii CRJ dau drumul unei înregistrări pe unul dintre telefoanele mobile.

Speriați de urletele omului cu statură impunătoare din fața lor, care le cerea insistent să iasă din curte, cei de la CRJ sună la 112 și cheamă poliția, reclamând că nu li se permite accesul pentru vizita inopinată la care au dreptul, conform protocolului care, pentru Godei, este expirat.

În câteva zeci de minute, în fața porții apare o mașină de poliție. Echipajul de la IPJ Ilfov încearcă să aplaneze conflictul, dar polițistul este depășit de situație și nu găsește pe loc argumentele să-l convingă pe Godei să permită accesul monitorilor CRJ în centru. 

După mai bine de două ore de parlamentări, echipa CRJ pleacă fără să adune foarte multe informații de la cei peste 30 de oameni ținuți aici. 

Totuși, polițistul consemnează situația și înregistrează reclamația celor de la CRJ, care denunță faptul că nu sunt lăsați să-și facă treaba. Mai primește și alte câteva plângeri, ale celor mai curajoși dintre beneficiari, care susțin că sunt acolo împotriva dorinței lor și că nu-și doresc să rămână în acest centru care, spun ei, nu le oferă condiții omenești.


În dimineața zilei de luni, 24 octombrie 2022, Silviu Duță, un tânăr beneficiar al centrului, de 37 de ani, cu retard mintal și epilepsie, se trezește din somn cu sânge la gură. Este în agonie de câteva zile, medicul îl văzuse în săptămâna dinainte și constatase că nu era bine deloc. Nu mai putea să înghită nimic, nici măcar pastile. O boală nenorocită e pe cale să-l răpună. 

Câteva ore mai târziu, spre seară, tânărul moare.


O săptămână mai târziu, pe 1 noiembrie, monitorii CRJ apar din nou la poarta casei din Afumați. Prezintă un protocol nou-nouț, proaspăt încheiat cu Consiliul de Monitorizare, instituția statului care ar trebui să facă fix ce fac ei, adică să verifice, inopinat, dacă celor din astfel de centre le sunt respectate drepturile.

După câteva minute de parlamentări cu asistenta medicală care este la serviciu, le este permis accesul, dar asta doar după ce apar la centru Ștefan Godei, șeful locului, care verifică atent noul protocol, dar și poliția, chemată din nou de cei de la CRJ, pentru că din nou nu le este permis accesul, cel puțin într-o primă fază. 

Motivul invocat acum de Ștefan Godei, care văzuse pe camerele de supraveghere, de la distanță, că echipa CRJ e din nou la poartă? „Până nu se rezolvă celelalte reclamații nu intră nimeni în centru!”, a transmis Godei prin angajata de dincolo de gard, povestesc activiștii CRJ.

Ce ascunde, până la urmă, Ștefan Godei?

Din primul moment în care monitorii CRJ pășesc în centru - căci reușesc, până la urmă, să intre - aceștia sunt izbiți efectiv de un miros puternic de fecale și urină. 

„În tot centrul era un miros pregnant de fecale și urină. (..) Și în interior, dar chiar și în curte, predomină un miros de urină dezgustător, care pătrunde peste tot”, scriu monitorii CRJ în raportul de vizită.

Discuție între monitorii CRJ în timpul vizitei la Armonia.

Acesta este mirosul în care cei 32 de oameni sunt nevoiți să se trezească și să se culce, zi după zi. 

Imediat după ce depășesc șocul mirosului înțepător, reprezentanții CRJ realizează că au în față o problemă încă și mai mare: tot centrul este infestat cu ploșnițe, „iar după gradul de infestare, s-ar putea trage concluzia că problema este una veche”. 

Ploșnițele din Centrul Armonia. 

După o simplă privire în casa unde beneficiarii sunt închiși, monitorii CRJ își dau seama că invazia ploșnițelor nu e o surpriză. Peste tot este igrasie și pe pereți este mucegai. Cele două băi din centru, pe care le folosesc toți cei 32 de oameni, sunt „extrem de murdare” și nu au instalații sanitare funcționale. 

Într-una dintre băi, dușul arată mai degrabă a improvizație, cu un furtun care atârnă din bateria din perete. În cea de-a doua, WC-ul nu funcționează - nu se poate trage apa - astfel că este teribil de murdar.

WC-ul nefuncțional și dușul care atârnă din perete. 

Așa se spală beneficiarii. În plus, ei nu primesc produse de igienă personală de bază, precum hârtie igienică, prosoape sau săpun. Angajații din centru susțin că acestea se oferă doar la cerere, însă CRJ nu a identificat niciun loc unde ar fi depozitate produse de igienă personală.

Nici în dormitoare lucrurile nu stau mai bine. Pe lângă omniprezentele ploșnițe care roiesc prin pereți și pe saltele, persoanele din centrul Armonia dorm pe așternuturi murdare. Asta în cazurile „fericite”, pentru că unii dintre beneficiari nu au deloc așternuturi, dorm direct pe saltelele infecte și pline de insecte.  

Condițiile în care dorm unii dintre beneficiarii din Centrul Armonia. 

Mâncarea „de la catering”, doar pe hârtie

În timpul vizitei de monitorizare, echipei CRJ le-a fost prezentat un contract de catering: Contractul este încheiat cu aceeași firmă ca și la Centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz din Pipera, SC Mititei la Tomiță.

Contractul este însă unul atipic: nu conține nicio referire concretă la o sumă de bani, fie ea și minimă, pe care beneficiarul, Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, se obligă să o plătească acestui furnizor. 

„Ni s-a părut ciudat, pentru că la celălalt centru de care se ocupă domnul Godei, cel din Pipera, ni s-a spus că o parte din mâncare se prepară aici, în Afumați, iar aici ni s-a spus că nu se gătește, prezentându-ni-se un contract cu același furnizor ca dincolo”, a povestit Georgiana Pascu reporterilor după vizita la Centrul „Armonia”.

Intrigată, aceasta a încercat să lămurească povestea mâncării, mai ales că viza nu doar cei 32 de beneficiari de aici, din Afumați, ci și pe ceilalți 27 din Pipera. 

„Ceva era clar în neregulă: existau cantități mari de mâncare în frigider - zeci de crenvurști în frigider, carne în congelator, un sac de cartofi și unul de ceapă, de pildă -, cu toate că ni se spusese că nu se gătește aici pentru beneficiari, ci primesc mâncare gata făcută, de la catering. Explicația pentru acele cantități de mâncare a fost ba că sunt ale angajaților, ba că se gătește, dar pentru angajații care rămân aici peste noapte, cu toate că nu ni se spusese că există oameni care lucrează aici peste noapte…”, povestește Pascu. 

Mâncarea din frigiderul din centrul de pe șoseaua Urziceni. 

În plus, era deja trecut de ora 13.00 și „catering-ul” nu mai venea, deși prânzul era programat, pe hârtie, la ora 12.30.

„Undeva la ora 13.30, în bucătăria murdară de la parterul centrului, pe care CRJ o vizitase anterior, au apărut două oale cu mâncare, fără ca nimeni să fi intrat pe poarta centrului. Ni s-a spus că asta este mâncarea adusă de firma de catering: erau două oale cu ciorbă”, povestește Pascu.

Realitatea însă - avea să constate Georgiana Pascu din discuțiile tete-a-tete cu cei prezenți - era alta și îi confirma suspiciunile.

„Am aflat că, de fapt, mâncarea fusese gătită acolo. Era pe foc când am venit noi la poartă, de-aia nu ne-au primit imediat înăuntru, ca să aibă timp să curețe în bucătărie și să ascundă oalele într-o debara pe care au încuiat-o. Gătesc acolo, deși nu au autorizație pentru așa ceva”, a mai spus Georgiana Pascu, liderul echipei de monitori ai CRJ.

Sfânt inventat, catering inventat, servicii inventate

Ca și la celălalt centru al asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz din Pipera, nici la Armonia nu există specialiști, cu toate că statul plătește, pentru jumătate dintre beneficiari, aproape 1.200 de euro lunar, prin DGASPC Ilfov, de această dată. 

Pentru ceilalți oameni de aici se plătesc fie tot bani publici, dar prin primăriile din zona Ilfovului, fie bani privați, ai familiilor care nu-și pot îngriji bătrânii și-i trimit la azil.

„Din cele constatate, nu a rezultat că personalul ar fi suficient și că ar fi instruit corespunzător pentru a gestiona nevoile beneficiarilor”, scriu monitorii CRJ în raportul de vizită.

Lista beneficiarilor din Centrul Armonia.

La prima vizită la centru, din care nu au putut înțelege mare lucru, cei de la CRJ au găsit doar un angajat care avea grijă de toți cei 32 de beneficiari, dar care, fix când au intrat cei de la CRJ, făcea curățenie în sala de mese, astfel că nu a reieșit clar cu ce se ocupă exact.

La cea de-a doua vizită, pe lângă același angajat, care părea să aibă mai degrabă o funcție administrativă, la serviciu mai era o asistentă medicală. O altă doamnă asistent social a venit la centru la scurt timp după ce a fost sunată și anunțată de vizita CRJ, alături de încă o doamnă, psiholog. 

„În ceea ce privește aportul personalului medical în centrele de îngrijire socială vizitate, informaţiile furnizate la momentul vizitei au indicat că rezidenții nu au beneficiat de servicii psihologice, de asistenţă socială, îngrijire psihiatrică și somatică regulată și consecventă”, scriu monitorii CRJ în raport. 

Din discuțiile purtate de oamenii CRJ cu beneficiarii a rezultat că, de fapt, nu au nicio activitate toată ziua și că majoritatea nu au mai părăsit centrul de la momentul la care au ajuns acolo. 

„În ceea ce privește regimul de zi cu zi, nu a fost observată existenţa unei game de activități ocupaționale și recreative oferite rezidenților, ci activităţi de natură să infantilizeze, precum desen sau cântecele de tipul un elefant. (...) Partea principală a activității părea să fie aceea de a sta în curte sau în pat”, scriu cei de la CRJ în raportul citat. 

„Lăsați orice speranță, voi, cei care intrați!”

Conform legii, beneficiarii au dreptul de a fi informați și de a li se prezenta mai multe variante pentru a putea alege locul în care urmează să locuiască. Acest lucru nu s-a întâmplat însă și în cazul celor care au ajuns să fie închiși, împotriva voinței lor, în centrul de pe Șoseaua Urziceni, motiv pentru care aceștia s-au plâns în repetate rânduri, spunând, în esență, că vor să plece în altă parte. 

„În Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități ”Armonia” s-au primit plângeri că şeful centrului îi ţine sechestraţi împotriva voinţei lor”, scrie în raportul Centrului pentru Resurse Juridice.

Plângerile nu sunt însă deloc încurajate la „Armonia”.

La prima vizită a CRJ, de exemplu, una dintre rezidente a făcut o plângere către DGASPC Ilfov, chiar în fața polițiștilor chemați aici, prin care preciza clar că nu își dorește să locuiască acolo. 

Cererea de mutare a uneia dintre beneficiare.În noiembrie, la a doua vizită, asistenta medicală a izbucnit și, de față cu monitorii CRJ, i-a reproșat aceleași beneficiare, aproape răstit: „Toate astea [controalele n.r.] se întâmplă din cauza ta!”.

La aceeași vizită, monitorii au discutat cu o rezidentă care li s-a plâns celor de la CRJ că, de când „a fost forțată” să vină la acest centru unde armonia se găsește doar în nume, a fost de mai multe ori legată de mâini și de picioare. „Contenționată”, în limbaj de specialitate. Femeia doarme acum pe un pat metalic, direct pe o saltea, fără lenjerie și fără pernă, acoperită doar cu o pătură. Și salteaua, și pătura erau murdare și aveau inclusiv pete mici, maronii, posibil pete de sânge de la ciupituri de ploșniță. 

Acestea sunt condițiile la care sunt supuși cei care vor să plece din casa apropiaților ministrului Firea, dar nu reușesc.

„Condițiile de viață din Centrul „Armonia” sunt degradante”, conchid monitorii de la CRJ în raport.

Degradant, dar și ilegal?

Pentru ca acest coșmar pe care oamenii îl trăiesc aici să fie total, ei au ajuns în casa „Armonia” urmare a unui contract care pare a fi încheiat ilegal în vara anului 2021. 

În primul răspuns oficial primit de la DGASPC Ilfov la întrebările în legătură cu afacerea cu sfântul inventat, directorul instituției, Bogdan Iulian Pîntea, susține că ar fi atribuit contractul asociației în 2022. 

Având în vedere că documentul obținut anterior de reporteri arăta că DGASPC Ilfov le-a dat oamenilor ce gravitează pe lângă cuplul Firea-Pandele contractul în iunie 2021, am cerut clarificări. 

Direcția de Protecție Socială din Ilfov a transmis că a avut loc o „eroare de redactare” și a confirmat că a semnat de fapt contractul în 2021. Doar că, la acel moment, Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” nu avea licențiat niciun centru de îngrijire și asistență care să-i poată găzdui pe acești oameni. De-aici suspiciunea de ilegalitate, căci fără licență un astfel de centru nu poate să funcționeze, iar licența pentru Centrul Armonia a fost obținută abia în iulie 2022, adică un an mai târziu.

Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz are doar două CIA acreditate care dețin licență de funcționare.

Au fost găzduiți beneficiarii în centrul nelicențiat din Afumați deși legea interzice clar acest lucru? 

În cel de-al doilea răspuns, DGASPC Ilfov afirmă că nu, susținând că oamenii ar fi fost duși mai întâi în centrul din Pipera, licențiat în 2021, la scurt timp după semnarea contractului. 

Doar că directorul Pîntea minte. 

Într-un act adițional la contractul din 7 iunie 2021 obținut de reporteri scrie negru pe alb că „serviciile sociale (prestate în cadrul contractului, n.r.) vor fi furnizate în cadrul Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane cu Dizabilități Armonia din Șoseaua București-Urziceni 36 A”. 

Act adițional Armonia.Culmea este însă că, la articolul 5.5 din contract, „autoritatea contractantă”, adică DGASPC Ilfov, se obligă să-și ia înapoi oamenii în cel mult 48 de ore dacă partenerul din contract, adică Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, își pierde licența. 

Licență pe care asociația nu o are, de fapt, la momentul semnării contractului.

Sfidarea devine totală prin conținutul articolului 6.2: „Prestatorul (Sfântul Gabriel cel Viteaz, n.r.) garantează că îndeplinește toate condițiile legale pentru a furniza serviciile sociale contractate: acreditări, autorizări, licențieri.”

Așadar Godei a garantat ce nu avea, apoi a semnat și banii au început să vină.

Cu toate astea, în 2022, buna colaborare dintre DGASPC Ilfov și asociația oamenilor ministrului Gabriela Firea ia forma unui nou contract, semnat pe 27.04.2022. Obiectul contractului e același ca la primul, „acordarea de servicii sociale de tip rezidențial persoanelor adulte încadrate în grad de handicap, domiciliate pe raza județului Ilfov”. 

Documentul îi garantează lui Godei un venit stabil din bani publici până în 30.04.2023.

Mai mult, printr-un alt act adițional semnat în finalul lui 2022, cu câteva zile înainte de Crăciun, prețul plătit pentru fiecare beneficiar crește de la 5571 lei la 6694 lei. 

Adică și mai mulți bani pentru asociația care ține zeci de oameni bolnavi închiși printre ploșnițe și fecale.

Blatul total al DGASPC Ilfov cu sfântul Gabriel cel inventat

Aflați în monitorizare aici, cei de la CRJ au insistat ca DGASPC Ilfov să trimită un angajat responsabil de relația cu aceste centre care să constate, la rândul lui, condițiile inumane în care beneficiarii își duc zilele. Răzvan Țicu, șeful serviciului care gestionează problemele adulților cu dizabilități, a venit, a văzut și a spus că nu i se pare deloc grav.

În opinia lui Țicu, acestor oameni le e mai bine la „Armonia” decât „să doarmă pe stradă”. Au un acoperiș deasupra capului și e suficient, „cu atât mai mult cu cât beneficiarii au afecțiuni psihice și alte opțiuni nu au”.

„Ne-a spus aceste lucruri și realmente ne-a șocat”, a declarat Georgiana Pascu după vizită. 

De ce vede omul de la DGASPC Ilfov atât de strâmb realitatea? Poate și pentru că asistentul social al centrului, Ramona Nicolae, este colega lui la DGASPC Ilfov, instituția care i-a trimis aici pe beneficiarii centrului, care plătește, deci, afacerea privată „Armonia” și care ar trebui să verifice dacă cei pentru care plătește bani grei lunar sunt tratați corect, omenește.

„Ramona Nicolae este asistent social în cadrul Centrului de intervenție în Regim de urgență în domeniul asistenței sociale, situații de abuz, neglijare, trafic, migrație, repatrieri, violență domestică și ‘telefonul social’ din DGASPC Ilfov, informație confirmată cu ocazia vizitei chiar și de dumneaei”, scriu cei de la CRJ în raport. 

Această calitate a Ramonei Nicolae este, de altfel și publică: o găsiți în acest tabel la poziția 31.

Cu toate că lucrează din 2019 la DGASPC Ilfov, Ramona Nicolae a afirmat că nu apreciază că s-ar găsi în vreo situație de incompatibilitate sau conflict de interese.

Ramona Nicolae a avut chiar tupeul să vină cu mașina de serviciu de la DGASPC la centrul Armonia, odată chemată de cei de-aici după sosirea neașteptată a celor de la CRJ.

Mașina cu care a venit Ramona Nicolae, asistentul social al centrului Armonia și angajată DGASPC Ilfov.Carevasăzică, este în regulă ca cineva care lucrează pentru instituția care ar trebui să monitorizeze activitatea partenerilor privați cu care Direcția are contracte să lucreze și pentru unul dintre centrele private pe care ar trebui să le controleze. 

Sau nu. În Codul de etică al DGASPC Ilfov, la articolul 5, scrie că angajații asistenței sociale din Ilfov „au datoria legală, morală și profesională de a se asigura că respectă întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților”. 

Neregulile descoperite de CRJ dar negate de DGASPC Ilfov le-au fost semnalate și celor de la Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). De la centru, sesizarea s-a trimis în teritoriu, adică la angajații din Ilfov, fieful Firea-Pandele, care au purces la control.

„Din discuțiile purtate cu beneficiarii selectați rezultă că aceștia sunt satisfăcuți de serviciile sociale oferite de centrul rezidențial și nu au semnalat forme de abuz sau exploatare”, a venit, prompt, răspunsul AJPIS Ilfov.

Totuși, CRJ a precizat clar în cele transmise AJPIS că cel puțin doi beneficiari, un bărbat și o femeie, și-au declarat dorința de a pleca oriunde, numai să nu mai stea în casa din Afumați.

Cumva obligați să lămurească și aceste cazuri punctuale, cei de la AJPIS Ilfov au ales să nu discute cu bărbatul, pe motiv că este pus sub interdicție din cauza tulburărilor psihice. Au cerut însă centrului să discute cu tutorele, o rudă care, evident, din diferite motive, a transmis că nu-l dorește înapoi acasă. 

Cu femeia au discutat, aceasta a susținut și în fața lor că vrea să plece de aici, dar și cazul ei a fost rapid pasat de AJPIS Ilfov: „serviciile sociale acordate beneficiarei (...) fac obiectul unei convenții încheiate de de asociație (Sfântul Gabriel cel Viteaz, n.r.) cu DGASPC Ilfov prin care se asigură plata”, iar „reprezentanții centrului au constatat, în timp, că beneficiara oscilează în declarații, în funcție de dispoziția psihică sau emoțională, aceasta manifestând de la o zi la alta schimbări în ceea ce privește interesul de a rămâne în centru sau de a pleca”. În aceste condiții, AJPIS Ilfov i-a „dispus” lui Godei „măsura de a fi informați cu privire la rezoluția cererii beneficiarei”. 

Adică tot Godei, jupânul centrului de unde femeia vrea să plece și cel care încasează lunar, mai nou, 1.300 de euro mai degrabă degeaba pentru îngrijirea ei, să fie și cel care-i decide soarta.

La grămadă, bani să iasă

CIA Armonia nu este pentru primul „brand” sub care această casă din Afumați găzduiește persoane care au nevoie de îngrijire. 

Înainte să fie CIA Armonia, în aceeași casă funcționa un cămin de bătrâni numit „Casa Bunicilor”. Tot a lui Godei, dar pe o firmă: Creativ Home Concept SRL. 

Pe 22 noiembrie 2019, firma cu Godei unic acționar semnează un contract cu proprietarii casei din Afumați și deschide acolo punct de lucru. Afacerea Creativ Home Concept înflorește rapid. În doar trei ani, asociatul unic Godei ajunge să aibă o cifră de afaceri care depășește un milion de lei.

Mașina cu care a venit Ramona Nicolae, asistentul social al centrului Armonia și angajată DGASPC Ilfov.

„Din informațiile primite, ar rezulta că în aceeași incintă au funcționat sau funcționează în continuare două servicii sociale. Cu privire la Căminului de Bătrâni „Casa bunicilor”, acesta apare menționat în registrul „Cămine pentru persoane vârstnice licențiate la 26.07.2021 (cod serviciu social 8730 CR-V-I)”, ca având o licență de funcționare din 2021 valabilă pentru cinci ani, însă nu cunoaștem dacă acest furnizor de servicii sociale mai funcționează în prezent sau nu în această incintă”, susțin cei de la CRJ în raport. 

Informațiile primite de reporterii CIM și Buletin de București de la DGASPC Ilfov rezolvă misterul: pe Șoseaua Urziceni 36A există și un cămin de bătrâni și un centru de îngrijire și asistență, ambele ale lui Godei. Ori cel puțin așa se întâmpla în primăvara anului 2022, atunci când DGASPC a semnat în aceeași zi, pe 27 aprilie, contracte de furnizare de servicii sociale și cu Creativ Home Concept SRL, căminul de bătrâni, dar și cu Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, pentru CIA Armonia.

Acest lucru - respectiv să stea amestecați - ar fi „profund ilegal și dăunător pentru ambele categorii de beneficiari deopotrivă”, afirmă Georgiana Pascu de la CRJ în discuția cu reporterii.

Om bogat, om sărac

Dacă la prima vizită a CRJ la „Armonia”, în 7 septembrie, Ștefan Godei a coborât, tunând și fulgerând, dintr-un Mercedes de 120.000 de euro, la a doua vizită a echipei CRJ, în 1 noiembrie, același Godei părea alt om. Îmbrăcat mult mai modest și coborând dintr-o mașină normală, acum a părut să joace cartea omului trădat in parteneriatul cu DGASPC Ilfov.

Toate problemele găsite de cei de la CRJ în centrul Armonia, pe care el s-a chinuit atât de bine să le ascundă, sunt cauzate - spune el - de întârzierile cu care DGASPC Ilfov, partenerul său principal aici, la acest al doilea centru al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, îi plătește facturile.

„Nu vă mai chinuiți, doamnă, cu rapoarte și reclamații, că oricum închidem noi într-o lună, pentru că nu mai avem bani să plătim nimic, nu ne-a mai plătit DGASPC-ul de mai bine de șase luni”, povestește Georgiana Pascu, liderul echipei CRJ, că i-ar fi spus Godei la cea de-a doua întâlnire.

Instituția care plătește pe două contracte pentru beneficiarii din casa „Armonia” îl contrazice, însă, flagrant. „Plățile către furnizori sunt la zi”, scrie într-un răspuns oficial trimis reporterilor Centrului de Investigații Media (CIM) și Buletin de București de DGASPC Ilfov.

De pildă în octombrie, adică fix în luna precedentă celei de-a doua vizite făcute de CRJ, Godei ar fi primit aproape 95 de mii de lei de la DGASPC. Pentru cele șase luni în care Godei i-ar fi „îngrijit” pe beneficiari pe gratis, așa cum spune el, asociația pe care o conduce ar fi încasat de fapt aproape 100.000 de euro doar pe CIA Armonia. Plus ce-a mai „ciupit” pe căminul de bătrâni. 

Răspunsul oficial al DGASPC Ilfov.

Când vine moartea

În balamucul dintre ce apare în hârtii și realitatea din casa din Afumați există o singură certitudine pentru cei ținuți aici, mulți împotriva dorinței lor: moartea.

Deși departe de a fi bătrân, pe vremea când în acte aici funcționa doar un cămin de bătrâni, aici a fost adus și Silviu Duță, tânărul de 37 de ani care a murit la final de octombrie 2022, la trei luni după ce în casa din Afumați a început să funcționeze legal și CIA Armonia. 

El nu a fost nicidecum singura persoană decedată dintre beneficiarii de aici. Cei de la CRJ au adunat informații despre alte câteva decese ale beneficiarilor din casa din Afumați care, din 2019, sub diferite forme, este, în esență, centru pentru persoane defavorizate controlat de asociația condusă de Ștefan Godei și Ligia Gheorghe, apropiați ai cuplului de jupâni ai Ilfovului Pandele-Firea.

Deși nu au putut prezenta o statistică oficială cu privire la decese, monitorii CRJ au reconstituit, din discuțiile cu angajații, o listă cu alți șapte beneficiari decedați doar în ultimul an.

Notițele luate de unul dintre monitorii CRJ în timpul discuției cu asistenta medicală.Nu este clar câte persoane au murit în casa din Afumați pe când era cămin de bătrâni și câți după ce a devenit și centru de îngrijire și asistență (CIA) pentru persoane cu dizabilități.

„Esențial este numărul considerabil de decese survenite în acest centru și faptul că, din informațiile primite, nu rezultă că acestea ar fi fost notificate organelor competente, deși cauzele producerii acestora impuneau sesizarea”, susține CRJ în raportul de vizită.

Reacții. Sau, mai precis, non-reacții

Am sunat la Ștefan Godei, președintele asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, pentru a afla detalii despre activitatea CIA Armonia. Nu a răspuns, însă a sunat înapoi câteva minute mai târziu. Când reporterul și-a declinat identitatea și i-a spus ce anume vrea să afle de la el, Godei s-a scuzat, impacientat, spunând că este „cu copilul la spital”, după care a închis telefonul. 

După alte câteva minute, Godei a sunat din nou pe mobilul pe care discutase cu reporterul cu doar câteva minute mai devreme. A realizat rapid că a sunat la alt număr decât și-ar fi dorit și a închis telefonul. Se afla într-o mașină, judecând după zgomotul de fond din cele câteva secunde cât a durat această a doua convorbire. Am revenit, dar nu ne-a mai răspuns.

Fratele său, Dan Godei, este, formal, șeful CIA Armonia. L-am sunat, ne-a răspuns, însă după ce i-am spus cine suntem și ce vrem s-a scuzat spunând că a ajuns acasă și este cu familia la masă, după care a închis și el telefonul. Am revenit și la el, dar nu a mai răspuns.

Ligia Gheorghe, eterna mână dreaptă a ministrului Egalității de Șanse Gabriela Firea și vicepreședinte al Asociației Gabriel cel Viteaz care operează CIA Armonia nu a răspuns la telefon. I-am transmis un mesaj pe whatsapp spunându-i că dorim să discutăm despre activitatea acestui centru. Ne-a răspuns tot, printr-un mesaj, cu fix aceleași cuvinte pe care ni le-a transmis, cu o săptămână în urmă, purtătorul de cuvânt al ministerului Egalității de Șanse, unde Ligia Gheorghe este consilier al ministrului Gabriela Firea: „Eu mi-am dat demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Director al asociației în martie 2022. Precizez că era o funcție neplătită”.

Am revenit cu un nou mesaj, transmițându-i că demisiile din comitetul director al asociațiilor trebuie validate de instanță, întrucât reprezintă modificări ale actelor constitutive. I-am solicitat numărul hotărârii judecătorești prin care instanța a consfințit demisia. 

Ligia Gheorghe a răspuns, transmițându-ne că nu se consideră responsabilă de modul în care asociația „a acționat în această speță”. 

„Ceea ce știu foarte sigur este că mi-am dat demisia, așa cum v-am spus”, a conchis în mesaj Ligia Gheorghe, fără a putea prezenta hotărârea judecătorească în lipsa căreia demisia ei, și dacă ar exista, formal, în scriptele organizației, nu ar avea o valoare mai mare decât foaia de hârtie pe care este scrisă.

În urmă cu o săptămână, reporterii CIM și Buletin de București au publicat o investigație în legătură cu un alt centru operat de Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, care poate fi citită aici. În fața aceluiași răspuns ca cel de-acum din partea Ligiei Gheorghe, după consultarea unui avocat, scriam că am verificat dacă Ligia Gheorghe chiar și-a dat demisia din poziția de conducere în asociație. Am găsit pe portalul instanțelor un proces prin care asociația cerea, într-adevăr, o modificare a actului constitutiv, în februarie 2022 (nicidecum în martie, așa cum susține acum Ligia Gheorghe). Din studierea hotărârii, însă, am realizat că este vorba doar de modificarea adresei sediului, nicidecum vreo mențiune cu privire la componența consiliului director inițial, cu Ligia Gheorghe vicepreședinte.


Reporteri: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media) și Bianca Albu (Buletin de București)
Editor: Oana Despa
Grafică: Cosmin Pojoranu
Au contribuit: Șerban Suciu și Alexia Ardereanu

(Material realizat în cadrul unui proiect implementat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.)

(Informații și imagini cu impact emoțional.)

În 2012, la presiunea Europei, statul român a fost forțat să scoată oamenii cu dizabilități fizice și mintale din centrele-mamut pentru care România a devenit faimoasă în lume în primii ani după Revoluție. Treptat, într-un proces început atunci și încă în derulare, oamenii au ajuns în locuințe protejate sau în centre rezidențiale mici, în comunitate.

Așa a apărut și a înflorit un nou business: comerțul cu oameni foarte bolnavi, deci fără apărare. Pe seama statului, obligat în continuare să plătească bani buni pentru îngrijirea lor. 

Din una dintre cele mai mari felii din buget, cea pentru asistență socială, statul a ajuns să achite sume mari pentru cazarea, masa și îngrijirea fiecăreia dintre persoanele cu dizabilități, fie că trăiește în familie sau e sub îngrijire într-un centru de stat sau privat. 

Cu cât diagnosticul e mai grav, cu atât suma de la stat crește. Ajunge chiar și spre o mie cinci sute de euro, în cele mai grave cazuri. 

„Furnizori de servicii sociale” au luat astfel locul centrelor-mamut: ONG-uri sau firme care primesc în grijă oameni de la stat, dar și bani, în schimbul găzduirii, hrănirii și tratamentului menit să le amelioreze condiția, sau măcar să le stopeze declinul. Când banii rămân în buzunarul afaceriștilor și nu ajută oamenii, serviciul social devine fabrică de bani. 

Cercul se închide simplu: șefii instituțiilor care „dau” oamenii și banii „centrelor” sunt și primii care trebuie să verifice condițiile în care bolnavii sunt îngrijiți. Dar nu o fac. În acest mecanism quid pro quo, banii circulă, iar oamenii - lipsiți de apărare, unii fără drepturi civile și fără familii - se ofilesc și mor. După care vin alții. Și tot așa.

Pe 24 noiembrie 2020, într-o garsonieră din Voluntari, se înființa un ONG cu nume de sfânt inventat: Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. 

Între primii membri ai organizației o regăsim pe Ligia Gheorghe (fostă Enache), veche prietenă a Gabrielei Firea, fost producător al emisiunilor sale la Antene, consilier al primarului, al senatorului și apoi al ministrului Egalității de Șanse Gabriela Firea. 

La sfârșit de septembrie, Firea pierduse Capitala, iar senator a devenit la început de decembrie. Eterna ei consilieră Ligia era, practic, între cam joburi atunci, deși, conform CV-ului, din noiembrie 2020 până în iulie 2021 a fost angajată la Metropola TV, televiziunea Primăriei Voluntari, condusă de eternul edil ilfovean Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea.

Alături de ea, în asociație mai apar Ecaterina Adriana Voicu, pusă de primărița Firea în 2017 șefă la Centrul pentru Tineret al Municipiului București, dar și partenerul de viață al acesteia, Ștefan Godei, fost boss la tineretul social-democrat ilfovean și un soi de bodyguard al Gabrielei Firea. 

Scopul organizației prezidate de Godei este, conform documentelor de înființare, „îmbunătățirea calității vieții” și „lupta împotriva dispariției vieții”. 

Asta în abstract, pentru că, deși nu există, Sfântul Gabriel cel Viteaz se pogoară și începe să le producă asociaților bani: ONG-ul și-a făcut două centre în care a primit în îngrijire cei mai greu încercați adulți, cei cu dizabilități severe, mintale dar și fizice. Și primește o grămadă de bani publici lunar de la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Ilfov și Sectorul 3. 

Adică de la oamenii statului din Ilfov, fieful Firea-Pandele, dar și de la cei din subordinea finului cuplului Firea-Pandele, Robert Negoiță.

Oamenii se sting pe picioare și mor, iar banii curg. Când apar probleme, niciun angajat al statului nu pare să le vadă.

Le-am văzut noi.

„El a fost Viși!”

E joi, 11 noiembrie 2021, și o ambulanță tulbură, cu sirenele ei, liniștea locuitorilor de pe strada Ștefan cel Mare din Pipera, Voluntari.

Oprește brusc în dreptul casei de la numărul 38. Pe poartă nu scrie nimic, ai putea crede că e doar o altă vilă cât o zi de post din cartierul „de șmecheri” de la marginea Bucureștiului. 

Echipajul coboară targa și intră grăbit în curte, apoi în casă. Iese după câteva minute și urcă înapoi în mașină brancarda pe care zace inert un tânăr. Este Gabriel Gheorghe, poreclit „Viși”, un băiat care și-a petrecut toată viața prin orfelinatele bucureștene, iar mai târziu, ca adult cu dizabilități mintale severe, a trecut prin mai toate centrele statului. 

Unul dintre beneficiarii din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz, preluat de ambulanță.Viși tocmai avusese o criză. A căzut pe spate și s-a lovit rău la cap. Ambulanța l-a dus la spitalul Floreasca, dar nimeni n-a mai putut face nimic pentru el.

Câteva ore mai târziu a murit. Avea 35 de ani.

„A murit Viși? Of, când a murit? Sărea toată ziua, când era fericit făcea așa…”, își amintește cu tristețe Lili Covaci, psiholog și terapeut comportamental care a lucrat cu Viși în trecut, imitându-l pe băiat. 

Este 7 septembrie 2022, iar Lili Covaci face parte din echipa Centrului de Resurse Juridice (CRJ) aflată într-o vizită de monitorizare neanunțată la centrul „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, aflat la numărul 38 de pe strada Ștefan cel Mare din Pipera.

Viși este unul dintre tinerii de care Lili a avut grijă cu mulți ani în urmă, pe când lucra la fostul Centru de Recuperare Neuropsihomotorie „Marin Pazon” din sectorul 3, între timp închis. Cei mai mulți dintre ei sunt astăzi beneficiari ai serviciilor Centrului „Sfântul Gabriel cel Viteaz” din Pipera. 

Ceilalți „copii”, cum le spune Lili, o recunosc, deși au trecut mulți ani de când nu s-au mai văzut. Cumva greu de crezut, pentru niște oameni cu probleme medicale serioase. Ca să-i ajute să și-o amintească, Lili Covaci le spune cuvântul magic: „McDonald’s”.

„Le aduceam, periodic, McDonald’s, mai ales când erau cuminți și cooperanți”, le povestește psihologul reporterilor CIM și Buletin de București după vizita la centrul din Pipera. 

O închisoare frumoasă

Din păcate, Lili Covaci și colegii ei veniți în monitorizare la centrul din Pipera înțeleg repede că, dincolo de faptul că în casă este relativ curat, starea acestor oameni nu s-a îmbunătățit mai deloc, semn că, de fapt, nu primesc serviciile pentru care statul plătește.

„Asta seamănă cu o închisoare frumoasă, ce aveți dumneavoastră aici. Este curat, într-adevăr, aici, dar unde sunt serviciile sociale?”, le-a întrebat Georgiana Pascu, manager de program la CRJ, pe cele două persoane - o asistentă socială și o infirmieră - care aveau grijă de cei aproape 30 de oameni în ziua în care echipa ei a mers în monitorizare la centru.

Concluziile formale ale monitorizării CRJ la centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz din septembrie 2022 arată însă mult mai rău la detaliu. 

Iar concluziile activiștilor de la CRJ sunt întărite de oficiali ai statului român, respectiv o echipă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care a vizitat și monitorizat și ea centrul cu doar câteva zile înainte să vină ONG-iștii.

Conform celor două rapoarte de monitorizare (CRJ și ANPDPD) obținute de reporterii Centrului de Investigații Media și Buletin de București, centrul este, de fapt, o vilă cu etaj și mansardă în care locuiesc 27 de persoane cu probleme de sănătate severe. Pentru îngrijirea lor, DGASPC Sector 3 plătește peste 30.000 de euro lunar. Banii ajung la asociația cu nume de sfânt inventat, care, la rândul ei, plătește o chirie lunară de 3.500 de euro pentru sutele de metri pătrați de casă, plus o curte generoasă. 

Casa din Voluntari în care locuiesc cei 27 de beneficiari de la DGASPC Sector 3 și o parte din curtea din față.Și cam asta e tot ce există, de fapt, în spatele denumirii Centrului de Îngrijire și Asistență (CIA) „Sfântul Gabriel cel Viteaz” de aici. Restul e de formă, doar pe hârtie. 

Din cei peste 30.000 de euro care intră lunar, de la stat, în buzunarul apropiaților Gabrielei Firea, doar patru mii de lei, adică sub o mie de euro, ajung să fie cheltuiți pentru servicii medicale, de psihiatrie și psihologie, așa cum reiese din documentele obținute de reporterii CIM și Buletin de București. Adică 2.7% din suma totală primită acoperă niște servicii esențiale, în condițiile în care toți cei 27 de beneficiari sunt persoane cu handicap accentuat sau grav și cu dizabilități mintale, deci oameni care au nevoie de supraveghere medicală cvasicontinuă. 

Și acest lucru se vede și în starea beneficiarilor, dar și în documente. 

Controlul ANPDPD s-a desfășurat, conform raportului, în ultima săptămână din luna august a anului 2022, iar ultimele consemnări în foile de observații ale medicului de familie sunt din primăvară. De atunci, starea de sănătate a beneficiarilor a fost evaluată, deci, doar în situațiile de urgență, când a fost chemată ambulanța. 

Un astfel de episod de autoagresivitate al unui beneficiar a fost constatat de echipa ANPDPD chiar în timpul controlului. În lipsa unor specialiști care să intervină imediat, angajații au sunat la 112, iar la centru au venit imediat Salvarea și Poliția.

Unul alt beneficiar este preluat de ambulanță și dus la spital, după o criză.Un alt exemplu relatat de ANPDPD în raport: cazul unei beneficiare care, în luna august, „a avut multiple episoade de agitație, a țipat, s-a aruncat cu capul de paviment, și-a smuls părul și s-a dezbrăcat de haine”. În acest caz „s-a încercat liniștirea ei”, după care „a fost apelat serviciul de urgență”.  

Un alt eveniment, din 9 martie, a fost rezolvat tot cu „ajutor specializat în regim de urgență”, căci un beneficiar a fost agresiv cu colegul său de cameră, „l-a aruncat din pat, s-au lovit peste plăgile vechi, s-au rănit”.

„Este un truc interesant ăsta cu ambulanța, dar este, de fapt, un abuz. Ambulanța vine gratis atunci când este chemată, iar angajații cheamă practic Ambulanța pentru orice. Am constatat situații în care au chemat salvarea pentru o erupție cutanată la un beneficiar, de exemplu. Ar trebui să fie ilegal să folosești serviciile gratuite ale Ambulanței pentru a compensa munca unor medici pe care alegi, de fapt, să nu-i plătești”, susține Georgiana Pascu, liderul echipei de monitorizare de la CRJ, într-o discuție cu reporterii. 

„Cum medicul de familie nu mai oferise consultații beneficiarilor din centru din primăvară, aceștia (beneficiarii, n.r.) primeau asistență medicală doar prin serviciul medical de urgență”, arată fără echivoc și reprezentanții ANPDPD în raportul citat.

Un caz de moarte lentă și sigură

Lipsa asistenței medicale de bază se vede chiar și în hârtii. 

Inspectorii ANPDPD au identificat cazul unui beneficiar de 69 de ani care a fost operat de cancer la plămâni în 2019 și care, de când a fost adus în acest centru, nu a mai fost niciodată consultat și evaluat, deși atât medicul specialist cât și medicul de familie i-au recomandat, evident, controale și analize periodice.

Despre același beneficiar, într-o însemnare din dosarul său din martie 2022, angajații centrului au scris că a refuzat tratamentul: Symbicort (inhalator). Într-o altă însemnare, ulterioară, se precizează că beneficiarul „nu are tratament”. Întrebat fiind, la controlul ANPDPD, de ce a refuzat tratamentul, bărbatul a răspuns că nu a avut bani să-l cumpere. 

Un flacon de Symbicort Turbuhaler care, conform prospectului, ține cel puțin o lună de zile pentru un adult, costă 70 de lei. Pentru îngrijirea acestui pacient, centrul primește de la stat, prin DGASPC Sector 3, fix 5.571 de lei lunar.

Același beneficiar suferă, conform actelor medicale, de diabet. Angajații care erau de serviciu la momentul controlului ANPDPD le pregătiseră tuturor, la micul dejun, ceai și biscuiți cu cremă. Inclusiv lui, căci nici infirmierele, nici asistenta medicală nu știau, conform raportului, că bărbatul trebuie să primească o dietă aparte.

Medici antivacciniști, absenți sau deloc

Șeful centrului, Ștefan Godei, le-a explicat celor de la ANPDPD veniți în control că firma de medicină de familie cu care avea încheiat contractul, GIMED SRL, ar fi denunțat unilateral contractul „cu câteva luni în urmă”. Din acest motiv beneficiarii lui nu mai sunt văzuți de niciun medic de luni bune. Centrul său este „în negocieri” cu un alt posibil furnizor. Conform unui contract obținut de reporteri, GIMED SRL primea o mie de lei lunar pentru îngrijirea celor 27 de beneficiari ai centrului.

Nici kinetoterapeutul - esențial și el pentru oameni în această condiție medicală - nu a mai venit la muncă de luni bune, conform aceluiași Godei, care susține că „urmează să-i înceteze contractul de muncă”.

Psihologul a început și el să lipsească. Conform raportului ANPDPD, „unii beneficiari au afirmat că psihologul le-a oferit consiliere și suport psihologic cu câteva săptămâni în urmă, în zilele de sâmbătă ale săptămânii, dar că nu a mai venit.” Acesta ar fi fost, la data vizitei - le-a spus Godei monitorilor ANPDPD - în concediu de odihnă. 

Cabinetul de psihologie cu care Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz a colaborat până în noiembrie 2022 îi aparține Antoanetei Camelia Preda. Suma pe care cabinetul ei de psihologie o primea lunar era de 1.500 de lei. 

Preda a avut legături cu sectorul 3, întocmai ca beneficiarii care locuiesc în casa din Voluntari: până la final de octombrie 2021 a fost șefa Complexului de Servicii „Pistruiatul” administrat de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3. A lucrat pentru DGASPC S3 din 2010, când era șef serviciu la Complexul de Serviciu pentru Copii Delincvenți. 

Medicul psihiatru, în schimb, vine de două ori pe lună în centru și primește tot 1.500 de lei. Conform ANPDPD, asistentul medical menține relația cu psihiatrul și primește indicații terapeutice de la acesta la telefon. 

Doctorul psihiatru în cauză este Matei Iorgu Dragoș. Conform site-ului Imuno Medica, clinica unde lucrează, acesta are o vechime în medicină de aproape zece ani. „Formarea sa medicală și științifică este completată de cea spirituală și teologică, fiind de asemenea absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, din București.” 

Clinica Imuno Medica este deținută de omul de afaceri George Becali, iar din 2017 până în 2018, psihiatrul Matei a fost administratorul firmei. Începând cu 2019, clinica lui Becali a intrat în atenția publică după ce Libertatea a scris despre tratamentele nedovedite științific pe care le furnizează. 

De exemplu, în 2019 unul dintre leacurile disponibile la Imuno Medica era terapie cu vâsc pentru bolnavii de cancer. „Hipertermia totală înseamnă o febră indusă în tot corpul cu speranţa că va distruge celulele canceroase. Nicăieri în lume medicii nu tratează astfel cancerul, pentru că nu au dovezi că această terapie ar funcţiona”, relata atunci Libertatea. 

Mai mult, în pandemie aceeași redacție a descoperit că Imuno Medica a publicat pe site un plan de tratament și/sau prevenție pentru COVID-19 cu medicamente controversate, precum Ivermectină, Arbidol și Plaquenil, dar și gargară cu țuică. Acest plan a fost creat de teologul Virgiliu Gheorghe, copatron al clinicii, promotor al pseudomedicinei și adept al mișcării antivacciniste. 

Părerile doctorului psihiatru care îi tratează pe beneficiarii din Voluntari nu se diferențiază considerabil de cele ale șefilor lui de la Imuno Medica. El este unul dintre medicii care au semnat respingerea proiectului Legii vaccinării pentru că „nu există consens în medicină referitor la siguranța și eficacitatea vaccinurilor".

Restul de angajați, puțini și nepregătiți

Dincolo de serviciile „externalizate” mai degrabă doar pe hârtie, centrul nu are de fapt nici pe departe angajați suficienți. 

Pe lângă faptul că medicii calcă rar în centrul Gabriel cel Viteaz, personalul care ar trebui să aibă grijă de cei 27 de beneficiari care suferă de serioase probleme mintale e insuficient.

Centrul Gabriel cel Viteaz ar trebui să funcționeze cu un număr de 27 de posturi, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare (ROF) pe baza căruia, probabil, a și primit contractul bănos de la DGASPC 3. 

În realitate sunt doar câțiva angajați: patru plus patronul. Doar patru oameni care se ocupă de îngrijirea celor 27 de persoane cu nevoi absolut speciale: două infirmiere, un asistent social și o asistentă medicală generalistă. Plus unul dintre beneficiari, într-o stare medicală mult mai bună decât restul, care are contract de voluntar pentru poziția de infirmier, în schimbul serviciilor sale primind casă și masă de la Sfântul Gabriel cel Viteaz.

Doar două infirmiere, deși pe hârtie apar 13. Doar un asistent medical, deși ar fi trebuit să fie patru.

„Patronul” Ștefan Godei, la intrare în Centrul Gabriel cel Viteaz.Calitatea profesională a angajaților pare a fi chiar mai dezastruoasă decât numărul lor insuficient. ANPDPD afirmă că „nu au fost identificate documente care să ateste participarea angajaților la instruiri/formări”. În contractul încheiat cu DGASPC S3, asociația s-a angajat să se ocupe de calificarea personalului și să asigure resursele umane necesare. Lucru care nu s-a întâmplat. 

Iar asta, în ultimă instanță, afectează direct beneficiarii, care nu au cu cine să facă, practic, nimic pentru a li se îmbunătăți condiția.

„Persoanele aflate în îngrijire la momentul vizitei nu beneficiau de intervenții specifice de întreținere/menținere a abilităților. Deși într-un înscris numit „monitorizarea/abilitarea funcțională a beneficiarilor” sunt bifate ca efectuate activități de pictură, modelaj, desen, grădinărit, beneficiarii cu care au putut fi purtate discuții au declarat că nu au fost realizate astfel de activități. Activitățile de socializare/recreere (vizionare a programului TV, ieșitul în curte) erau singurele activități care se realizau la momentul vizitei”, scriu inspectorii ANPDPD.

„Regimul rigid” la care sunt supuși beneficiarii din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz a fost observat și de monitorii CRJ. Majoritatea rezidenților își petrec timpul fie uitându-se la televizor, fie în curtea neamenajată din spatele casei, dacă vremea o permite. 

Cei care ies în curte au la dispoziție „doar o canapea de interior de două locuri, aflată în stare avansată de degradare”. 

Spațiul verde de care s-ar putea bucura beneficiarii este neîngrijit, mai degrabă un pericol pentru siguranța beneficiarilor decât un loc de relaxare pentru ei. Conform ANPDPD, anumite elemente din curtea centrului, precum cabluri electrice sau tufe de trandafiri crescute peste alee, „prezintă un risc crescut de accidentare”. 

Curtea goală și neamenajată din spatele casei din Voluntari.

Nici în interior lucrurile nu stau mai bine. Unii dintre oameni dorm în living, pe saltele pe care chiar ei le-au cărat și întins pe jos. 

„Beneficiarii dorm grupat din cauza lipsei de personal de supraveghere și îngrijire”, arată același raport, care consacră drept leit-motiv această lipsă de personal ce generează, evident, lipsă de îngrijire pentru cei instituționalizați aici. 

Un alt lucru care le lipsește celor care dorm la parter, în living, sunt băile. Deși există acolo două grupuri sanitare, ambele sunt încuiate. Doar personalul le poate folosi. 

Angajații centrului, în schimb, spun că opt dintre aceștia, femei și bărbați cu afecțiuni psihice grave, ar dormi la demisol. 

Demisolul din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz.

Conform CRJ, la demisol ferestrele sunt foarte înguste, astfel că beneficiarii care locuiesc acolo nu au suficientă lumină sau aer curat, așa cum ar trebui. Asta în cazurile în care se numără printre cei „norocoși”. Există camere care nu au nici măcar o fereastră, oricât de îngustă ar fi ea.  

„Trei dintre rezidenții de la subsol locuiau pe hol, având doar câte un pat alocat, fără perne, cu lenjerie murdară, fără vreo noptieră sau alt dulap, fără a deține obiecte personale”, notează CRJ. 

Ce se întâmplă, de fapt, la demisol? Una dintre femei „a povestit plângând cum a fost închisă în izolatorul de la demisolul clădirii, unde ar fi fost lăsată mai mult timp în întuneric.” I-a rugat pe inspectorii de la ANPDPD să nu le spună șefilor centrului ce a vorbit cu ei, de frică să nu ajungă iar în întuneric, atunci „când va face vreo altă prostie”. 

„În urma acestei întâmplări, (femeia, n.r.) are episoade de panică și coșmaruri noaptea”, scriu raportorii ANPDPD. 

Mai multe femei din centru au confirmat versiunea fetei, scrie în raport, dar toate se tem de repercusiuni și nu vor să mai povestească despre cele întâmplate și conducerii. Chiar și dacă ar fi dorit să facă vreo reclamație, rezidenții le-au povestit activiștilor CRJ că nu au acces la hârtie și instrumente de scris pentru a formula sesizări sau plângeri. Și, oricum, plângerile se duc tot la conducerea centrului.

De ce a fost închisă beneficiara la demisol? Pentru că ar fi devenit violentă deoarece nu i s-a permis să aibă relații sexuale cu un „presupus iubit”, și el beneficiar al centrului. 

Ori cel puțin așa a motivat personalul de serviciu abuzul. 

Închiderea persoanelor în izolator este, de fapt, ilegală. Singurul care poate decide această măsură este medicul psihiatru, nu personalul - și așa necalificat - al centrului. În plus, notează monitorii CRJ, chiar dacă ar fi fost legal, izolatorul de la subsolul centrului oricum funcționează în condiții improprii – doar gresie pe jos, fără niciun alt obiect de mobilier și cu o gaură de câțiva centimetri pătrați în perete în loc de fereastră.

Izolatorul în care a fost închisă una dintre beneficiare.Obiectivul principal al celor care ar trebui să-i îngrijească pe cei de-aici pare „să fie izolarea, menținerea ordinii și încercarea de a satisface la nivel minimal doar nevoile de bază ale rezidenților”, conchid activiștii CRJ.

Statul plătește bine pentru ficțiune

Constatările cvasi-identice ale echipelor ANPDPD și CRJ arată o realitate crudă: cu toate că statul plătește sume importante de bani lunar pentru îngrijirea acestor oameni, acești bani nu se traduc nicidecum în servicii medicale sau activități menite să le îmbunătățească, în final, condiția. 

Gabriela Firea, Ligia Enache și Ștefan Godei, la aniversarea din 2019 a zilei de naștere a Ligiei Enache. „Am cei mai grozavi prieteni si colegi din lume!” Sursă: Facebook Ligia Enache

„Din documentele întocmite de asistentul social al centrului nu rezultă evoluția/stagnarea stării beneficiarilor de la o perioadă la alta, astfel încât, în urma unei evaluări elementare, să poată fi identificate nevoile reale ale beneficiarilor, pe baza cărora să le poată fi ulterior furnizate serviciile necesare”, conchid și reprezentanții ANPDPD în raportul de control.

Lucrurile însă arată complet diferit, aproape feeric în rapoartele pe care asociația le trimite lunar către DGASPC Sector 3 pentru a-și primi banii.

„Asistentul social întocmește lunar raportul de activitate care este transmis DGASPC Sector 3 în vederea decontării serviciilor furnizate. (...) Conform celor constatate, rapoartele de activitate sunt similare în conținut, întocmite în mare parte formal și nu țin seama în multe cazuri de situația reală în care se află beneficiarii”, scriu cei de la ANPDPD.

În aceste documente, pe care pare evident că nu le citește nimeni de la DGASPC Sector 3 înainte de a plăti pentru serviciile Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, găsim efectiv minciuni sfruntate. 

Un exemplu: din raportul de activitate 989 din 28 august 2022 aflăm că o beneficiară în vârstă de 73 de ani, cu grave probleme locomotorii, care nu putea părăsi camera, „a fost implicată în activități sportive în cadrul centrului”.

„În aceste rapoarte sunt enumerate drept activități de recuperare terapia prin dans, mișcare, activități sportive, activități artistice, ergoterapie, la care însă majoritatea beneficiarilor nu doresc sau nu pot participa. Activitățile propuse rămân aceleași: activități ludice, plimbări în centru și în curtea acestuia, consolidarea unor deprinderi de autonomie, meloterapie, exerciții de motricitate”, scriu reprezentanții ANPDPD.

„Într- adevăr, partea principală a activității părea să fie aceea de a sta în curte sau în pat”, mai scrie în raportul CRJ, iar majoritatea beneficiarilor nu au părăsit centrul din momentul în care au ajuns acolo. „Posibilitățile de ieşire la piaţă, magazin, pe stradă, în parcuri sau în excursii recreative în afara centrelor nu existau.”

În afară de a scrie basmele din hârtiile pentru decontare, asistentul social pare depășit profesional. „Din discuții a reieșit faptul că asistentul social făcea confuzie între furnizarea și monitorizarea serviciilor, ceea ce denotă necunoașterea legislației aplicabile și o ineficientă utilizare a instrumentelor de lucru”, afirmă oamenii ANPDPD.

Haosul din DGASPC 3 

Nimeni din „binomul” DGASPC Sector 3 - Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz nu are, de fapt, grijă de acești oameni, deveniți adevărate „mijloace fixe” prin tranzacționarea cărora se mută niște bani buni de la stat la oamenii din spatele asociației cu nume de sfânt care nu există. 

Instituția care finanțează asociația oamenilor lui Firea, DGASPC S3, se află în subordinea Primăriei Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță. 

Robert Negoiță se pretinde a fi interesat de serviciile sociale pe care instituția lui le acordă. Sursă: dgaspc3.ro

Acesta are o relație apropiată cu Gabriela Firea: în 2014, Firea și Florentin Pandele l-au nășit pe copilul lui Negoiță. „La mulți ani cu multă sănătate și fericire finilor noștri Sorina și Robert Negoiță! Să se bucure de finuțul Vladut și să îi mai facă și alți frățiori”, scria Firea pe Facebook în același an.

Robert Negoiță, primarul sectorului 3, alături de Gabriela Firea și Florentin Pandele la botezul copilului lui Negoiță. Sursă: Facebook Robert Negoiță

Întreaga colaborare dintre instituția subordonată finului Gabrielei Firea și ONG-ul oamenilor ei a fost făcută fără transparență: licitația nu a fost publicată pe platforma de licitații SEAP, astfel că nu există informații disponibile despre câte și ce alte oferte au mai fost depuse. Singurul document disponibil este caietul de sarcini, afișat pe site-ul instituției. 

Există chiar și un contract-cadru care consfințește cinismul, încheiat în 4 octombrie 2021.

Mai mult, oamenii dați de DGASPC 3 în grija Sfântului Gabriel cel Viteaz reprezintă „lotul V” din șase în caietul de sarcini, dar „lotul IV” în contractul publicat pe site. În fișa de deschidere a ofertelor, însă, lotul câștigat de Sfântul Gabriel cel Viteaz este, de fapt, lotul I.

Nu mai găsim nimic despre celelalte „loturi” de oameni scoși la licitație de DGASPC3 și în grija cui au ajuns. Nici pe site-ul instituției, nici pe SEAP. Doar din acea „fișă de deschidere a ofertelor” înțelegem că un alt „lot” de oameni, denumit „lotul II”, ajunge în grija Asociației Căminul de Bătrâni „Romantic Club”. 

Am cerut oficial contractele, dar ni s-a răspuns, tot oficial - dar de fapt la mișto și abia la a doua încercare - că toate sunt pe site. 

I12

Fals. Pe site-ul instituției poate fi găsit un singur contract, cel subsecvent cu numărul trei, încheiat de DGASPC 3 cu Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. Nici urmă de acord-cadru sau de celelalte contracte subsecvente.

Anexa contractului cu numărul 3, singurul disponibil pe site, dintre Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz și DGASPC Sector 3.

Aruncați încoace și-ncolo

Într-o discuție cu asistenta socială de la centrul din Pipera, Vasile Saulea, membru al echipei de monitorizare a CRJ și sociolog, ajunge la concluzia că oamenii sunt pasați de la DGASPC la centru precum oile, la număr. 

Asistenta socială a centrului, Andreea Cărăulașu, cea găsită nepregătită de ANPDPD, admite și în discuțiile cu monitorii CRJ că despre unii dintre beneficiari nu știe absolut nimic înainte să intre pe poartă. Mai mult, pentru unii nici măcar nu are vreun dosar, pentru a le cunoaște nevoile medicale sau terapeutice. 

„Apar pur și simplu la poartă”, spune asistenta socială, de obicei după ce primește un telefon de la președintele Godei, care o anunță că va mai veni un beneficiar. „De multe ori nu știm nici măcar dacă ne vine o femeie sau un bărbat”, continuă asistenta socială, mărturisind și că nu are cum să insiste la DGASPC 3 astfel încât angajații să-și facă, până la urmă, treaba pentru care sunt plătiți.

La rândul lor, nici beneficiarii nu știu din timp unde urmează să ajungă, așa că se trezesc de pe o zi pe altă într-o casă nouă, fără să își fi dat consimțământul și fără să fi avut un cuvânt de spus în legătură cu viitorul lor. 

Pentru ei, persoane care suferă de tulburări psihiatrice grave, astfel de mutări bruște pot avea un impact negativ imens. „Devin agresivi pentru că nu știu ce se întâmplă cu ei, sunt speriați”, după cum spune Lili Covaci. 

O parte dintre persoanele care au discutat cu reprezentații CRJ în vizita de monitorizare au spus că nu cunosc motivul pentru care locuiesc în centrul respectiv, că și-ar dori să plece și că nu au fost întrebați dacă doresc să locuiască acolo. „Procedura prin care beneficiarii au ajuns în respectivele centre a fost una netransparentă”, confirmă și monitorii CRJ. 

Pe lângă asta, mulți dintre oameni nici măcar nu au un manager de caz, poziție esențială în zona asistenței sociale, căci aceasta este persoana care urmărește, în fapt, cum este îngrijită o persoană vulnerabilă și dependentă precum acești oameni. Managerul de caz ar trebui să fie numit de DGASPC S3, instituția responsabilă de monitorizarea oamenilor trimiși în centru. 

„Ne-au spus că nu au personal suficient și că o să ajungă să le numească și beneficiarilor noștri care acum nu au câte-un manager de caz”, le-a spus asistenta socială monitorilor CRJ.

Același lucru le-a spus DGASPC S3 și auditorilor ANPDPD: „se confruntă cu lipsa personalului de specialitate și organizează concurs pentru posturile vacante”.

Ultimul anunț pentru ocuparea de posturi de manager de caz a fost publicat de DGASPC Sector 3 la finalul lunii august 2022, însă nimeni nu a ajuns să ocupe vreun astfel de post.  

Blatul oamenilor lui Negoiță cu oamenii cuplului Firea-Pandele

I-am întrebat pe subordonații lui Negoiță dacă și când și-au verificat partenerii cărora le-au dat în grijă oameni și ce concluzii au tras în urma verificărilor. Am aflat că și oamenii DGASPC Sector 3 au fost în control, printre altele, și la Centrul din Pipera al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz. Vizita a avut loc în 11 mai 2022.

„În urma vizitelor (inopinate) s-a constatat că beneficiarilor li se acordă serviciile sociale corespunzatoare, conform Standardelor minime de calitate”, afirmă oamenii lui Negoiță în răspunsul citat.

Câteva luni mai târziu, în august, reprezentanții ANPDPD - și apoi și cei ai CRJ, în septembrie, constatau complet altceva. De exemplu, în concluziile raportului lor, cei de la ANPDPD afirmă explicit că, prin numărul absolut insuficient de angajați, „sunt încălcate prevederile Hotărârii nr 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, conform cărora raportul personal de specialitate de îngrijire și asistență/persoană cu handicap în CIA este de 1/1.20”. 

Mai mult, între principalele recomandări după vizita de monitorizare, echipa de control a ANPDPD îi pune în vedere lui Ștefan Godei, președintele Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, să completeze rapid schema de personal a centrului, astfel încât ea să corespundă cu Regulamentul de Organizare și Funcționare. Adică să angajeze până la 27 de oameni, de la patru în prezent.

Pe de altă parte, după un an în care a funcționat ca furnizor de servicii sociale pe baza licenței provizorii - perioada maximă, conform legii -, asociația a fost verificată pentru a-și primi licența definitivă, pe cinci ani. Așa prevede legea: după ce îți autorizezi ONG-ul ca furnizor de servicii sociale (o formalitate, ceva similar cu activarea unui cod CAEN pe o firmă), un an funcționezi pe licență provizorie pentru serviciul social, pentru centrul pe care-l deschizi. Licență provizorie pe care de multe ori o primești doar pe baza a ceea ce declari tu, după care, urmare a unui control, primești, în sfârșit, licență „definitivă”, „normală”, pe cinci ani.

Doi inspectori ai Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), filiala județeană Ilfov, Andrieș Alina Mihaela și Năstase Andrei Cornel, au vizitat centrul din Pipera și au verificat condițiile în care trăiesc și serviciile pe care le primesc acești oameni. 

Vizita lor a avut loc la finalul lunii mai a anului 2022. Comparând concluziile inspectorilor AJPIS Ilfov cu cele ale echipei de trei angajate ANPDPD, ai senzația că ele vizează două centre complet diferite, deși ambele echipe vorbesc, evident, despre același CIA, „Sfântul Gabriel cel Viteaz” de pe Ștefan cel Mare 38 din Voluntari.

În mai, AJPIS Ilfov constata, de exemplu, că beneficiarii sunt corect hrăniți de firma de catering, iar meniurile sunt afișate la vedere. În august, oamenii ANPDPD constatau că meniurile nu erau afișate, iar beneficiarii habar nu aveau ce alimente le sunt servite la mese. Mai mult, „din discuțiile purtate cu personalul de serviciu a reieșit că nu sunt întocmite liste de meniuri”, iar micul dejun și cina sunt pregătite de angajați din alimente „puse la dispoziție de conducerea centrului, neachiziționate în baza unei liste de alimente”.

Aceiași inspectori ANPDPD susțin, în august, că beneficiarii nu primesc „în general” fructe și legume proaspete, contrar recomandărilor medicale. Oamenii ANPIS din Ilfov, însă, afirmă, în mai, că aceștia consumă fructe proaspete de cel puțin trei ori pe săptămână. 

Responsabilii cu plățile sociale din Ilfov constată fără echivoc că firma de catering contractată de asociația lui Godei, SC Mititei la Tomiță SRL, furnizează beneficiarilor trei mese și două gustări zilnic. ANPDPD susține însă că, deși contractul încheiat cu firma „Mititei la Tomiță” prevede două mese și două gustări livrate celor din centru, aceștia ar primi, de fapt, o singură masă, prânzul, și-atât.

Mai grav însă este că AJPIS Ilfov găsește, la final de mai, o schemă de 29 de angajați, care par să se evapore până la final de august, când, conform ANPDPD, rămăseseră doar patru plus președintele Godei. Kinetoterapeutul, de exemplu, nu a mai venit la serviciu „de o perioadă mare de timp”, conform declarațiilor lui Godei în fața echipei ANPDPD, la vizita lor de la sfârșit de august. „Din primăvara lui 2022”, susțin explicit cei de la ANPDPD. În 31 mai 2022, ultima zi de primăvară, angajații AJPIS Ilfov constată că centrul „dispune de (...) kinetoterapeut”. 

Angajații AJPIS Ilfov au găsit, în luna mai, și „planul de instruire și formare profesională” a angajaților. Trei luni mai târziu, ANPDPD a găsit angajați complet nepregătiți și niciun document din care să rezulte că aceștia chiar au participat la traininguri. 

Aceste constatări ale AJPIS Ilfov - neverosimile, căci sunt contrazise atât de echipa de control de la ANPDPD cât și de monitorii CRJ - i-au adus Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz un scor foarte aproape de maximum la evaluarea pentru obținerea licenței permanente.

 

Așa a obținut Centrul Gabriel cel Viteaz acreditarea. Bifând toate standardele de calitate doar pe hârtie, fără să se ia în calcul realitatea pe care o trăiesc zi de zi cei 27 de beneficiari. 

Cu o săptămână înainte ca cea provizorie să expire: în 7 iulie 2022. 

Este totuși evident că toate deficiențele punctuale semnalate de ANPDPD și CRJ în rapoartele lor pur și simplu nu puteau fi valabile la sfârșit de august, respectiv început de septembrie, dar nu și la mijlocul lunii mai.

O afacere perfectă

După doar trei luni de când a primit licența provizorie, la început de octombrie 2021, la nici un an de când s-a înființat ca ONG, sfântul inventat Gabriel cel Viteaz lucrează și asociația oamenilor Gabrielei Firea câștigă contractul gras de la DGASPC S3, iar oamenii încep să vină în vila din Pipera. 

Din 4 octombrie 2021 până în 13 decembrie 2021, centrul funcționează fără autorizație sanitară, deși are în îngrijire oameni dintre cei mai vulnerabili. Atunci când, în sfârșit, primește această autorizație, ea este obținută pentru o altă formă de organizare, unde cerințele legale sunt diferite: cămin de bătrâni, nicidecum pentru centru de îngrijire și asistență (CIA), așa cum ar fi trebuit. 

Abia pe 22 iunie 2022 primește autorizația sanitară necesară pentru centru de persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure. 

Din documentele obținute de reporteri, în 7 decembrie, deci fix în perioada în care nu avea autorizație de funcționare, centrul a fost amendat cu 250 de lei pe motiv că, printre altele, „angajații nu pot face dovada însușirii noțiunilor fundamentale de igienă”. 

Procesul verbal de constatare și motivul pentru care s-a dat amenda.

Pentru perioada 1 mai 2022 - 31 decembrie 2022, unicul contract subsecvent acordului-cadru disponibil pe site, Gabriel cel Viteaz primește 1.114.200 lei pentru serviciile de îngrijire a mai multor persoane cu dizabilități psihice. Adică 3.8 milioane de lei în total, pentru cei doi ani în care s-a angajat să îi îngrijească pe beneficiarii din sectorul 3

Așadar „Viși”, dar și toți ceilalți oameni au fost azvârliți de DGASPC Sector 3 în casa din Pipera fără niciun detaliu, nicio consultare și niciun consimțământ. La număr, 27, nici mai mult nici mai puțin. 

Când „Viși” a murit, în noiembrie 2021, un alt beneficiar a fost trimis în locul lui în casa din Pipera. 

Pentru că trebuia să iasă la număr, 27, ca să iasă, în final, suma din contract. 

Oamenii Gabrielei cea Vitează

În timp ce amărâții aflați în grija lor se ofilesc pe zi ce trece, din lipsă de personal și, de fapt, de servicii care măcar să le mențină starea, dacă nu să le-o îmbunătățească, hapsânii din anturajul ministrului egalității de șanse Gabriela Firea încasează bani grei lunar de la DGASPC 3 pentru centrul din casa din Pipera. Bani care, nefiind cheltuiți pentru bunăstarea și evoluția oamenilor pe care-i au în grijă, le rămân într-o proporție importantă.

Președintele asociației, Ștefan Godei, și Ligia Enache se cunosc de aproximativ zece ani, de pe vremea când acesta era „foarte tânăr și chiar foarte neliniștit”, după cum l-a caracterizat chiar Ligia într-o urare de la mulți ani pe Facebook. 

Ligia Enache îi urează La mulți ani prietenului ei, Ștefan Godei, pe Facebook.Ștefan Godei nu este deloc străin de politică. În 2013 îl găsim în poziția de vicepreședinte al Organizației Tineretului Social Democrat Ilfov. Ușor-ușor a început să se facă remarcat de membrii mai vechi ai partidului. Un an mai târziu, Godei începe să apară în fotografii alături de Gabriela Firea și alți politicieni importanți, în principal de la PSD. 

Gabriela Firea alături de Ștefan Godei, într-o poză de grup postată de TSD Voluntari în 2014.De la Voluntari, Godei a ajuns rapid între cei mai importanți oameni în stat. Ba chiar pare să aibă și un rost al lui: bodyguardul care o păzește pe Firea de reporteri.

   Gabriela Firea, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, alături de Ștefan Godei, care pare că o protejează pe Firea de reporteri.

După încă un an, acesta participa la botezul fiului lui Firea și a lui Pandele, petrecere ținută la hotelul finului lor, Robert Negoiță: „Împreună cu prietenii și colegii, cântec, joc și voie bună!”. 

Ștefan Godei la botezul fiului cuplului Firea-Pandele. Sursă foto: Facebook Ștefan GodeiCând vine vorba de bani publici, Ligia Gheorghe reușește să îi obțină din două poziții: și ca funcționar public al statului român, și ca beneficiar al contractelor publice încheiate de stat cu Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz, acolo unde este vicepreședintă. 

Asociația nu este menționată nicăieri în declarațiile de avere sau interese publicate în aprilie anul acesta de Ligia Enache, în calitatea ei de consilier al ministrului Familiei și Egalității de Șanse, Gabriela Firea.

Declarația de interese a Ligiei Enache din 2022, din care lipsește orice mențiune despre Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz.Adriana Ecaterina Voicu este partenera de viață a lui Ștefan Godei. În registrul asociațiilor și fundațiilor apare ca persoana care a înființat Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. În 2021 conducea încă departamentul de marketing, comunicare și PR al Centrului pentru Tineret al Municipiului București, acolo unde a fost numită șef de birou încă din 2017 de primarul Gabriela Firea. 

Nici Adriana Voicu, partenera lui Godei, nu și-a trecut în declarația de avere calitatea de membru în Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, deși legea o obligă.

Ligia Enache și Ștefan Godei sunt prieteni vechi, dar și parteneri de afaceri cu tradiție. Încă din vara anului 2015, mai exact. Atunci a luat naștere firma de comerț cu carne Piu-Piu & Casa Buna 2015 SRL, pe care cei doi o conduc chiar și în prezent, conform Monitorului Oficial, unde nu apare ca desființată.

Întocmai ca în cazul Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, nici numele companiei nu apare în cele mai recente declarații de avere și interese ale Ligiei Enache, deși aceasta era obligată, la fel, să îl menționeze. 

Reacții

Reporterii CIM și Buletin de București au încercat să-i contacteze pe toți cei ce apar menționați în „schema Gabriel cel Viteaz”. 

Am vorbit cu președintele asociației, Ștefan Godei. Acesta a contrazis, într-o doară, neregulile semnalate în rapoartele instituțiilor statului și ale activiștilor ONG care au vizitat centrul din Pipera, spunând că lucrurile „nu au stat chiar așa cum scrie acolo”. 

„Am primit niște recomandări și niște măsuri de implementat, le-am implementat și nu am nimic de comentat”, a spus Godei, după care ne-a închis telefonul în nas. 

Am revenit câteva minute, de pe un alt telefon, încercând să aflăm câți oameni au murit exact în centrul lui de la Pipera. „Niciunul! Ah, ba da, unul…”, a răspuns Godei, care s-a scuzat spunând că a ajuns „acasă, la familie” și nu vrea să mai fie deranjat, după care a închis din nou.

Consiliera Gabrielei Firea, Ligia Gheorghe (fostă Enache), nu a răspuns nici la telefon și nici la mesajele pe Whatsapp. 

Nici Gabriela Firea, Florentin Pandele sau Robert Negoiță nu au răspuns la telefon sau la mesaje. Totuși, la două zile după tentativa de a o contacta, ministrul Firea și-a pus purtătorul de cuvânt de la minister să preia întrebările. 

Am aflat de la acesta de ce calitatea de vicepreședinte a consilierei ministrului în Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz nu apare în declarațiile ei de interese: „Informațiile puse la dispoziția ministerului de către doamna Ligia Gheorghe, angajată pe funcția de consilier ministru, sunt că nu mai ocupă funcția neremunerată de vicepreședinte al asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, demisia având loc în luna martie 2022, la scurt timp după angajarea la Minister. (...) În ce privește declarațiile de avere sau interese ale doamnei Ligia Gheorghe, angajatul poartă întreaga responsabilitate cu privire la datele declarate.”

Am verificat dacă Ligia Gheorghe chiar și-a dat demisia din poziția de conducere în asociație. Cum numele și funcția ei sunt trecute în actul constitutiv al organizației, orice modificare a acestuia trebuie făcută prin hotărâre judecătorească, la capătul unui proces. Am găsit, pe portalul instanțelor, un proces prin care asociația cerea, într-adevăr, o modificare a actului constitutiv, în februarie 2022. Din studierea hotărârii, însă, am realizat că este vorba doar de modificarea adresei sediului, nicidecum vreo mențiune cu privire la componența consiliului director inițial, cu Ligia Gheorghe vicepreședinte. 

Psiholoaga Antoaneta Preda, cea care a consiliat beneficiarii din centrul din Pipera timp de aproape un an, din decembrie 2021 până în noiembrie 2022, contrazice și ea rapoartele defavorabile centrului Gabriel cel Viteaz. „Acei oameni care sunt acolo, mai ales cei cu handicap, sunt foarte bine îngrijiți, au evoluat foarte mult”, ne-a spus ea. 

A adăugat, cu melancolie în voce, că au reușit chiar și să învețe să cânte colinde pentru a îi face un „cadou de Crăciun”. Pe lângă asta, contrar raportului ANPDP, ea ne-a zis că beneficiarii erau deseori ocupați cu diverse activități sau jocuri. 

Totodată, Antoaneta Preda susține că nu au existat persoane care să fi fost închise în izolator, ci doar „duse în izolator” atunci când era nevoie, iar ambulanța „era normal să fie chemată” atunci când apăreau probleme medicale. 

Psihologul Centrului Sf. Gabriel cel Viteaz a confirmat faptul că a lipsit de la centru timp de două luni, în vara lui 2022, pentru că ar fi fost în concediu. Apoi a mai adăugat un motiv: mulți dintre beneficiari s-ar fi îmbolnăvit de Covid-19 în aceeași perioadă. Ulterior în discuție și-a amintit că tot atunci a avut chiar ea niște probleme de sănătate care au împiedicat-o să își mai vadă beneficiarii din centrul din Voluntari.

 

  • va urma    

 

Reporteri: Bianca Albu (Buletin de București) și Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)
Editor: Oana Despa

Grafică cover foto: Cosmin Pojoranu
Sursă cover foto: Dumitru Angelescu/Libertatea, Facebook Gabriela Firea

 (Material realizat în cadrul unui proiect implementat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.)

Daca vrei sa ne sustii
PayPal Button