„O majoritate” a participanților la întâlnirile „Comitetului Bolojan” pentru Justiție a agreat ideea transferului competenței pentru investigarea faptelor de corupție și crimă organizată comise de magistrați înapoi la parchetele specializate, respectiv DNA și DIICOT, arată una dintre concluziile din raportul președintelui acestui for, document obținut de Centrul de Investigații Media (CIM) de la Guvern.În ultimii opt ani, investigarea tuturor faptelor penale comise de magistrați a fost în competența așa-numitei „secții speciale”, care a înregistrat rezultate cel mult modeste.

Comitetul, constituit din inițiativa premierului Ilie Bolojan, a luat ființă formal prin decizia 574 din 19 decembrie 2025. A fost condus de consilierul premierului Andrei Lupu, iar la cele cinci ședințe ale sale au participat reprezentanți ai președinției, ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), precum și reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților și reprezentanți ai societății civile preocupate de buna funcționare a sistemului judiciar. 

Decizia de constituire a acestui comitet a fost luată pe fondul discuțiilor societale aprinse pe tema justiției, care au culminat cu proteste de stradă după apariția doscumentarului de investigație „Justiție capturată” realizat de jurnaliștii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea de la Recorder. 

Mandatul acestui comitet a fost acela de a analiza disfuncționalitățile din sistemul judiciar și de a propune eventuale soluții pentru ele, denumite în document „opțiuni de intervenție”.

În cele cinci întâlniri avute, comitetul a identificat opt probleme și a propus opt soluții. Una dintre cele punctuale a vizat răspunderea penală a magistraților, „una dintre temele care a atras (sic!) cele mai multe dezbateri publice în ultimii ani”, potrivit raportului președintelui comitetului, Andrei Lupu. 

Comitetul a luat act de faptul că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscută și sub numele de „secția specială”, înființată în 2018 și regândită instituțional în 2022, a înregistrat rezultate nesatisfăcătoare. Potrivit datelor analizate, de la reașezarea SIIJ din 2002 și până în 2026 - așadar în aproape cinci ani-, procurorii care cercetează magistrați au trimis în judecată doar cinci dosare, din care doar unul s-a finalizat cu o condamnare.

„(...) este susținută revizuirea cadrului normativ instituit prin Legea nr. 49/2022, astfel încât investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați să beneficieze de nivelul adecvat de specializare instituțională. O astfel de intervenție legislativă ar putea avea în vedere menținerea competenței generale a procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel pentru urmărirea penală a acestor fapte, concomitent cu reintroducerea competenței structurilor specializate pentru anumite categorii de infracțiuni, respectiv competența Direcției Naționale Anticorupție pentru infracțiunile de corupție și competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru infracțiunile de criminalitate organizată și terorism”, se arată în documentul citat.

O asemenea soluție, mai afirmă președintele Lupu, „ar permite valorificarea expertizei structurilor specializate, menținând în același timp un mecanism instituțional coerent pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați”.

Pe lângă problema competenței de investigare judiciară a potențialelor fapte penale săvârșite de magistrați, comitetul a mai identificat și alte mecanisme esențiale ce ar trebui îmbunătățite, în ideea unei mai bune funcționări a instanțelor și parchetelor. Între acestea sunt și principalele probleme evidențiate în documentarul Recorder „Justiție capturată”: instituția delegării magistraților pe funcții de conducere, dar și de execuție, și stabilirea și modificarea componenței completurilor de judecată.

Procedurile prin care magistrații promovează în carieră sau modul în care statutul de averitzor de integritate li se aplică și judecătorilor sau procurorilor au fost și ele chestiuni perfectibile, pentru care au fost identificate posibile soluții.

Președintele Comitetului găsește oportun ca toate propunerile de modificare a legilor care au generat practica din prezent să fie mai întâi discutate ca principiu cu reprezentanții Comisiei de la Veneția. Ulterior, ele ar trebui să facă obiectul unor discuții la nivel de detaliu cu specialiștii de la Comisia Europeană, după care să devină propuneri legislative inițiate „la nivel guvernamental sau parlamentar”.

„Raportul privind activitatea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției”, pe care Centrul de Investigații Media l-a obținut joi, 25 iunie 2026, de la Guvern, în baza Legii 544/2001, a fost întocmit de președintele său, Andrei Lupu, în data de 16 martie 2026, la mai puțin de o lună de la a cincea și ultima ședință a forului.

Nouă zile mai târziu, în 25 martie 2026, instanța supremă a decis suspendarea deciziei prin care comitetul a fost constituit. În condițiile în care în aceste nouă zile concluziile președintelui din acest raport nu au putut fi asumate și de restul participanții la discuții, ele au rămas doar un soi de raport de activitate, de „dare de seamă” transmisă premierului cu titlu de notă de consilierul său Andrei Lupu.

Niciunul dintre participanții la discuții nu a avut acces la acest document până joi, 25 iunie.

Cei 16 contestatari ai deciziilor Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal (PNL) din 15 iunie au cerut partidului, cu titlu de daune morale, câte un sfert de milion de lei fiecare pentru că, susțin ei, deciziile atacate i-ar obliga „să nu voteze în Parlament”.

Acesta este dosarul „de fond” în care, imediat după introducerea acțiunii împotriva partidului lor, cei 16 au cerut ordonanța președințială de suspendare a celor două decizii ale forului de conducere care, spun ei, i-ar prejudicia.

Dosarul, care poartă numărul 1923/93/2026 și are ca obiect răspunderea civilă delictuală, a fost înregistrat chiar în ziua de joi, 18 iunie 2026, conform portalului instanțelor.

Cu numărul consecutiv, 1924/93/2026, a fost înregistrată cererea de ordonanță președințială prin care se solicita suspendarea celor două decizii BPN atacate.

Obiectul acestui al doilea dosar este, potrivit portalului, „partide politice ordonanță președințială”.

Cine a judecat?

Conform informațiilor publice din portalul instanțelor, dosarul 1924, cel prin care se cerea ordonanță președințială, a fost repartizat completului F23 - civil, complet al cărui judecător titular este Ramona Dunca.

Surse judiciare consultate de Centrul de Investigații Media (CIM) au arătat că aceasta a fost în concediu în ziua de joi, 18 iunie, astfel că un judecător aflat „la permanență” a fost nevoit să intre în sală și să judece această cerere.

Magistratul care a emis în timp record ordonanța președințială prin care s-a suspendat aplicarea deciziilor conducerii liberale a fost chiar vicepreședintele Tribunalului Ilfov, Cristina Stoica.

Aceasta nu era, însă, potrivit unor surse judiciare, judecătorul „la permanență” în ziua de joi, 18 iunie 2026. Mai mult, Cristina Stoica nu este specializată în civil, ci în insolvență.

Singurul motiv plauzibil pentru care vicepreședinta Tribunalului, Cristina Stoica, ar fi putut intra să judece ordonanța președințială ar fi o eventuală decizie a Colegiului de Conducere al Tribunalului Ilfov prin care doar anumiți magistrați au competența de a soluționa litigii care implică partide politice.

Hotărârile Colegiului de Conducere al Tribunalului Ilfov nu sunt publice.

Aceste hotărâri ale Cinsiliului de Conducere, devenite în ultimii ani mai degrabă nepublice în sistemul judiciar românesc, sunt izvorul unor acțiuni precum modificarea completurilor de judecată. Acțiuni care, în cascadă, duc, așa cum a fost arătat și în documentarul de investigație „Justiție capturată” realizat de Recorder, la prescripția unor importante dosare.  

UPDATE, ora 14.49, vineri, 19 iunie:

În ședința din 25 noiembrie 2025 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătoarea Cristina Stoica a fost delegată să ocupe, preț de încă șase luni, începând cu 13 ianuarie 2026, funcția de vicepreședinte al Tribunalului Ilfov.

Decizia secției a fost luată cu nouă voturi din zece, unul dintre judecătorii din CSM votând împotrivă. 

CIM a solicitat, în baza Legii 544/2001, o copie a hotărârii Colegiului de Conducere al Tribunalului Ilfov prin care anumiți judecători sunt desemnați să judece cauze privind partidele politice.

De asemenea, CIM a solicitat instanței să explice care este rațiunea legală pentru care doar dosarul prin care s-a cerut emiterea unei ordonanțe președințiale, nu și dosarul „de fond”, a fost înregistrat cu obiectul specivif „partide politice”.

Avocatul celor 16, prieten cu Nicoleta Pauliuc    

Cei 16 liberali răsculați împotriva conducerii au fost reprezentați de casa de avocatură „Vlad, Cenușe și Asociații”. 

Această casă de avocatură reprezintă și Consiliul Județtean Ilfov, condus de Hubert Thuma, considerat „liderul puciștilor” din PNL.

Avocatul Ștefan Vlad de la această casă de avocatură este, după cum el însuși afirmă, „bun prieten” cu Nicoleta Pauliuc, senator PNL și președintele Comisiei de Apărare din Senat. Pauliuc este între clienții săi din acest dosar.

Nicoleta Pauliuc a fost vehiculată drept posibil ministru al Apărării în viitorul cabinet Veștea. 

Soțul acesteia, Viorel Pauliuc, fost polițist la crimă organizată, a fost arestat în urmă cu două decenii, pentru fapte care arătau nu doar că a pactizat cu clanul Cămătarilor.

Background

După ce, duminca trecută, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe președintele Consiliului Județean Brașov, liberalul Adrian Veștea, fără a se consulta cu partidul său, președintele PNL, premeirul demis Ilie Bolojan, a convocat un Birou Politic Național (BPN). În acest cadru, conducerea partidului a luat o serie de decizii menite să împiedice o susținere a viitorului cabinet Veștea din partea liberalilor.

Două dintre aceste decizii au fost contestate de 16 membri PNL care sunt și parlamentari,

Tribunalul Ilfov a dat, joi, într-un timp record, o decizie favorabilă acestora.

(CIM mulțumește colegului Mihai Munteanu de la Captura pentru sprijinul în updatarea acestei știri.)