Secretarul General al Comisiei Naționale de Prognoză din Ministerul de Finanțe, dl. Adrian Gorun, a avut, în perioada 2010-2012, patru contracte de muncă la Universitatea ”Constantin Brâncuși” (UCB) din Tg-Jiu, judetul Gorj, ca cercetător. Cum, în paralel, era și cadru didactic titular, și Rector, dacă însumăm orele sale de muncă, plătite din bani publici, in unele zile dl. Gorun a muncit peste 24 de ore pe zi.

În jurul domniei-sale, la nivelul Universității gorjene s-a constituit un grup de cercetători care au neglijat și ei normele legale și academice, concentrându-se pe câștigat bani publici, sub pretextul cercetării științifice. Veniturile componenților echipei lui Gorun sunt consistente, chiar membrii echipei fiind cei care și le-au aprobat.

Rector al UCB din 2005, Gorun a reusit să-și mențină puterea și influența la nivelul instituției de învățământ superior și după 2011, devenind președintele Senatului Universității și preluând, printr-o modificare a Cartei UCB, o serie de atribuții care nu i s-ar fi cuvenit, lucru constatat de European University Association (EUA) care, într-un raport de evaluare din 2013, afirma că Senatul lui Gorun și-a atribuit puteri neobișnuite, punând în practică un micro-management obsesiv și nesănătos pentru instituție. Mai mult, din acest motiv și nu numai, EUA recomanda revizuirea Cartei.

Sesizat, în urmă cu mai bine de un an de Grupul de Acțiune în Interes Public, în legătură cu această Cartă abuzivă, ministrul Mihnea Costoiu nu a luat nicio măsură. Ulterior, Costoiu a devenit parlamentar de Gorj.

(O investigatie de Cerasel Cuteanu, GORJNEWS)

Dl. Gorun Adrian este un personaj extrem de activ, dacă luăm în calcul că, începând cu anul 2005, a avut, concomitent, două slujbe full-time, una la București si alta la Târgu-Jiu.

La Bucuresti, în calitate de înalt funcționar public, Gorun a ocupat diverse poziții în Ministerul Educației, Ministerul de Externe, iar de curând lucrează în Ministerul de Finanțe, la Comisia nationala de Prognoza, în timp ce, la Târgu-Jiu, este cadru didactic la Universitatea de stat din localitate, ”Constantin Brâncuși”. A fost si rector, timp de două mandate, iar acum este președinte al Senatului Universității.

Practic, din 2005 pana in prezent, singurul care i-a intrerupt cariera in aparatul central lui Adrian Gorun a fost Călin Popescu Tăriceanu. S-a întâmplat în anul 2008, când Gorun a fost dat afară de la Ministerul Educației, fapt ce l-a determinat să se concentreze doar pe cariera de profesor universitar și cercetător la Tg-Jiu.

Domnul Gorun a făcut întocmai, numai că ritmul nebunesc cu care se obișnuise, un perpetuum mobile între București și Tg-Jiu, l-a determinat să abuzeze de reglementările universitare și chiar de legile României, în relația cu universitatea de stat din Gorj.

Unul dintre excesele universitare comise de Gorun se referă la aceea că, în perioada 2010-2012, a încheiat cu UCB atât de multe contracte de muncă încât, conform unui document pe care vi-l prezentăm mai jos, ar fi lucrat intr-o perioada nu mai putin de 27 de ore pe zi.

În documentul de mai sus sunt nominalizate, la pozițiile 1 – 4, contractele de cercetare care însumează 19 ore, și, la poziția 5, un contract de profesor universitar cu normă întreagă, adică alte opt ore. Iată, deci, că Adrian Gorun a muncit câte 27 de ore pe zi.

Specialiștii în resurse umane consultați de GORJNEWS, vizionând documentul au precizat că data la care încep contractele pe perioadă determinată ale lui Gorun cu UCB este cea care apare la rubrica “dată început”, iar data la care se termină este cea înscrisă la rubrica “dată încetare”, și nu “dată sfârșit”, care este momentul la care contractul ar fi încetat de la sine.

În acea perioadă, dl. Gorun a prestat, concomitent, la UCB, ca profesor universitar, conform unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată (8 ore pe zi), ca expert în educație (6 ore pe zi), ca manager de proiect (3 ore pe zi), din nou expert în educație (6 ore pe zi), și, în fine, ca și cercetător în sociologie (4 ore pe zi).

In declarația de avere privind perioada menționată, Gorun avea să declare peste 85.000 lei venituri doar din cercetarea științifică. Declarația de avere aferentă poate fi descărcată de aici.

Avântul d-lui Gorun în planul cercetării științifice de la UCB s-a domolit după 2012, când a revenit în funcția de secretar general la Comisia de Prognoză din Ministerul Finantelor. A fost apoi secretar-general adjunct in MAE, în mandatul ministrului Marga, poziție din care s-a întors la Ministerul Finanțelor, odată cu plecarea lui Marga de la MAE.

Astazi, Adrian Gorun este secretarul general al Comisiei de Prognoza din Ministerul Finantelor, al doilea om din institutie, conform organigramei.

Gruparea Gorun, extrem de inventivă în domeniul cercetării științifice

Originalitatea celor din echipa Gorun vine din noutatea și varietatea modalităților folosite pentru a muta banul public din bugetul instituției în buzunarele domniilor-lor, în schimbul prestațiilor în cercetare științifică.

Astfel, mai întâi aveau grijă să alimenteze contul aferent cercetării științifice, prin hotărâri de Senat, mutând bani din celelalte capitole bugetare în cel pentru cercetare, pentru ca, apoi, să folosească grantul intern ca instrument pentru mutarea banilor din contul cercetării în buzunarele personale.

Mai mulți componenți ai auto-intitulatei ”echipe Adrian Gorun” au primit, în ultimii ani, astfel de granturi interne, din banii UCB Tg-Jiu, construindu-și adevărate CV-uri de cercetători.

Conform specialiștilor în Educație consultati pentru realizarea acestei anchete, acest instrument al granturilor interne este ilegal. Dincolo de acest aspect, în unele cazuri rezultatele acestor granturi s-au dovedit a fi suspicionate de furt academic, nefiind altceva decât copy-paste-uri grosolane.

Cât de legale sunt granturile interne și ce beneficiu avea Universitatea?

Despre granturile interne, un profesor cu funcție de conducere în UCB, care și-a dorit să rămână anonim, a declarat pentru GORJNEWS următoarele:

”Această <<găselniță>> penală a făcut parte dintr-un plan diabolic de a folosi UCB în interesul financiar și profesional al unui grup restrâns de persoane și familii. Pe lângă banii ce s-au cheltuit cu  aceste contracte, ei au folosit aceste  granturi și în alte scopuri, tot în sensul obținerii unor avantaje financiare: la acordarea gradațiilor de merit (25 % din salariu pe termen de 5 ani) aceste granturi au contat foarte mult,  avantajându-i decisiv în obținerea acestor gradații. Mai mult, în câștigarea granturilor si proiectelor finanțate din fonduri europene, conta foarte mult dacă cel ce depunea aplicația mai câștigase și alte granturi, prin concurs. Toate aceste aspecte fac parte dintr-un plan diabolic de jefuire <<cu acte in regulă>> a unei instituții de învățământ superior dintr-o țară a UE.”

Metoda grantului intern – studiu de caz

Din documentele la care am avut acces, precum si din explicațiile surselor noastre, am urmărit pas cu pas implementarea metodei granturilor interne. Am folosit în acest sens un astfel de grant intern, acordat  de către UCB profesorului Gheorghe Gămăneci. Grantul este intitulat ”Modernizare infrastructură laborator – Tehnici de protecție și depoluare a aerului în industria energetică”. Am obținut contractul aferent acestui grant si am reușit să reconstituim pașii.

Pasul I: Introducerea conceptului de ”grant intern” în legislația internă a UCB, prin Regulamentul privind organizarea, funcționarea și finanțarea cercetării științifice, care permite astfel de competiții interne, sub pretextul dotării laboratoarelor. Această ”competiție” este limitată, prin regulament, doar la angajații instituției. Practic, astfel devine dubitabil dacă se mai poate vorbi de competiție reală; mai mult, traseul banilor poate fi controlat ușor.

Pasul II: Arondarea atribuțiilor legate de aceste granturi unor comitete, ale căror decizii invocate în hotărâri de Senat sunt imposibil de găsit pe site-ul UCB. Aceste comitete și comisii sunt ”Departamentul Cercetare și Management Programe” și ”Consiliul cercetării științifice” (conform primei pagini din contractul semnat de UCB cu Prof. Gămăneci).

Despre ”Departamentul Cercetare si Management Programe” a fost imposibil să aflăm ceva, însă am descoperit ”Consiliul de cercetare științifică” și membrii săi, care, mai toți, făceau parte din Senat sau din conducerea executivă a facultăților, deci, pe vechea lege, participau la ședințele de Senat, având și atribuții în managerierea granturilor interne.

În fruntea Consiliului se afla, desigur, rectorul Gorun, fără de care se pare ca nu se mișcă nimic la UCB, de aproape un deceniu.

Pasul III: Prin Regulamentul de funcționare al Consiliului Cercetării Științifice (CCS) se stabilește dependența acestui consiliu de Biroul Senatului și de Senat. În Biroul Senatului, desigur Rectorul Gorun și Cancelarul General Gheorghe Gămăneci.

În paralel, CCS este populat cu membri – profesori ce flirtează mai degrabă cu plagiatul decât cu cercetarea științifică. În acest for regăsim, de exemplu, pe actualul decan de la Facultatea de Științe Economice din UCB, prof. Gabriela Babucea, care a fost denunțată public de Princeton University, pe motiv de plagiat.

Încă o dovadă a modului în care se implica biroul Senatului în activitatea CCS este o hotărâre de Birou Senat, nr. 174 din 12.11.2009, în care se aprobă prelungirea datelor de depunere a proiectelor de granturi interne și pe care, surpriză, semnează și posesorul unui astfel de grant, cancelarul general Gămăneci.

Deci domnul profesor Gamaneci ia un grant de la un for pe care-l are în subordine ca și cancelar general, un for care depinde de semnătura domniei-sale și a D-lui Gorun. 

Pasul IV: obținerea de gradații de merit. Domnii Gămăneci și Gorun au mers pana acolo încât și-au dat gradații de merit. Astfel, în octombrie 2009, Cancelarul General Gămăneci semnează contractul de grant în discuție. În Hotărârea de Senat 66/24.03.2010, domnia sa primește, alături de dl. Gorun, și gradație de merit.

In aceste conditii, nu este o surpriza faptul ca specialiștii EUA, care au venit de două ori la Tg-Jiu, au concluzionat că UCB nu are vreo direcție la nivel de cercetare.

Ministrul delegat pentru învățământ superior, gorjeanul Mihnea Costoiu, nu a luat însă, până acum, vreo măsură.

Mai mult, Costoiu apare într-o fotografie – de campanie electorală – cu artizanii Cartei UCB, una abuzivă, conform Raportului EUA, pe care îl puteți descărca de aici.

Reactii

L-am contactat pe profesorul Gorun pentru a-i pune cateva intrebari in legatura cu cele descoperite.

“Nu există niciun document care să ateste faptul că în diferite perioade de timp am lucrat 23 ore/zi respectiv 27 ore/zi, dumneavoastră, în mod voit și tendențios, creând confuzie între timpul maxim de lucru prevăzut în contractele individuale de muncă și timpul efectiv lucrat”, a raspuns Gorun intrebarii referitoare la numarul de ore lucrate zilnic, timp de aproape un an, pentru UCB.

Profesorul Gorun afirmă că are dreptul legal să cumuleze mai multe funcții în baza unor contracte de muncă diferite, amintind în acest sens două texte de lege.

“Aceste contracte de muncă au avut durata timpului de lucru de maxim 4 sau 6 ore, angajatorul precizând prin contractul individual de muncă durata maximă a timpului potenţial lucrat, exprimat în ore/zi,  întrucât s-a avut în vedere că în cadrul contractelor/proiectelor de cercetare sau educaționale repartizarea programului de lucru este inegală pe zile, în funcție de necesitățile tehnice ale contractului/proiectului și de volumul activităților programate.

Pentru a înţelege chiar şi cei care nu cunosc în ce constau activităţile de cercetare: nu numărul de ore stipulate în contract este relevant, ci numărul de ore efectiv lucrate, care sunt şi remunerate.”, afirmă Gorun.

“Spre exemplificare: dacă am trei CIM-uri (contracte individuale de muncă) fiecare cu 6 ore/zi, într-o zi pot efectua 4 ore activități aferente unui contract, 2 ore/zi aferente celui de-al doilea și 1 oră/zi aferentă celui de-al treilea. În total pe cele trei CIM-uri am lucrat într-o zi 7 ore/zi, nu 18 ore/zi cât ar rezulta însumând durata maximă a timpului de lucru aferentă celor 3 CIM-uri”, explică profesorul gorjean.

Referitor la posibilul conflict de interese între calitatea de membru în Consiliul Cercetării Științifice (CCS) și în Biroul Senatului UCB, concomitent cu câștigarea unor granturi interne, prin competiție organizată chiar de CCS și de Biroul Senatului, Gorun a raspuns: “Conflictul de interese este definit riguros în Legea 161/2003, cu modificările ulterioare, precum şi în Carta Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu. Aspectele insinuate nu constituie conflict de interese. Nu eu – ci o comisie special învestită – a evaluat proiectele de granturi interne. Consiliul Cercetării Ştiinţifice la care se face referire nu mai fiinţa la data evaluării, procesul fiind coordonat de Departamentul de Cercetare şi Management Programe din care nu făceam parte.”

Profesorul Gorun nu neagă obținerea unor gradații de merit, dar susține că aceasta nu a fost o consecință a granturilor interne de cercetare.

“Fişa de evaluare include activităţile desfăşurate în intervalul 01.06.2006-31.12.2009, competiţia de granturi interne fiind declanşată în 15.11.2010″, afirmă profesorul Gorun.

În fine, referitor la concluziile studiului EUA privind calitatea cercetării din UCB, Gorun afirmă sec: ”Sunt opinii, iar opiniile,  pentru oricine (…) sunt subiectual verosimile.”

(O investigatie realizata de Cerasel Cuteanu - GORJNEWS.)